Cancerul esofagian

Disfagie (dificultate de înghițire sau dureri de esofag)
Durere sau disconfort în partea superioară a abdomenului
Scădere inexplicabilă în greutate
Regurgitare (reflux de alimente sau lichide din stomac în esofag)
Indigestie persistentă sau senzație de arsură la nivelul pieptului
Tuse sau răgușeală persistentă
Sângerare (vărsături cu sânge sau scaun cu sânge)
Oboseală excesivă sau slăbiciune persistentă

Traseu Medical

* la cererea medicului oncolog

** pasii exacti de urmati de la momentul diagnosticului se decid NUMAI impreuna cu medicul oncolog, investigatiile suplimentare se fac doar la cererea acestuia

*** primul pas este sa mergeti catre medicul de familie pentru consult si recomandari

Definiție

Cancerul esofagian (cancer de esofag) este o afecțiune caracterizată prin dezvoltarea necontrolată și anormală a celulelor în esofag, tubul muscular care conectează gura cu stomacul. Această creștere necontrolată a celulelor poate forma o masă de țesut numită tumora de esofag, care poate deveni malignă și invazivă, afectând țesuturile și organele înconjurătoare și metastaze la distanta de esofag. Există mai multe tipuri de cancer esofagian, cel mai frecvent fiind carcinomul cu celule scuamoase și adenocarcinomul. Factorii de risc includ fumatul, consumul excesiv de alcool, refluxul gastroesofagian cronic și alți factori genetici sau de mediu. Diagnosticul și tratamentul sunt adesea personalizate în funcție de tipul de cancer esofagian și stadiul la care este detectat.

Tipuri de cancer esofagian

Carcinom cu celule scuamoase:
Adenocarcinom esofagian:

Tipuri de cancer de esofagian

Carcinom cu celule scuamoase
- Origine: Se dezvoltă în celulele scuamoase, care sunt celule plate care acoperă interiorul esofagului.
- Factori de risc: Asociat adesea cu fumatul și consumul excesiv de alcool.
- Localizare: Poate afecta oricare parte a esofagului.
- Simptome: Simptomele includ disfagie (dificultate în înghițire), durere toracică, pierdere în greutate și regurgitare.
Adenocarcinom esofagian
- Origine: Se dezvoltă în celulele glandulare care produc mucus în interiorul esofagului.
- Factori de risc: Adesea asociat cu refluxul gastroesofagian cronic (BRGE) și inflamația esofagului (esofagită).
- Localizare: De obicei, afectează porțiunea inferioară a esofagului.
- Simptome: Pot include disfagie, senzație de arsură în piept (din cauza refluxului acid), scădere în greutate și durere în piept.

Cauze si factori de risc

Cancerul esofagian poate fi influențat de o serie de cauze și factori de risc. Este important să subliniem că prezența unuia sau mai multor factori de risc nu garantează dezvoltarea cancerului esofagian, iar in unele cazuri pot apărea fără ca acești factori să fie prezenți. Totuși, acești factori pot crește probabilitatea dezvoltării bolii.

Fumatul: Fumatul de țigări este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru cancerul esofagian, în special pentru carcinomul cu celule scuamoase.
Consumul de alcool: Consumul excesiv de alcool crește riscul de cancer esofagian, în special când este asociat cu fumatul.
Refluxul gastroesofagian (BRGE): Acidul din stomac poate irita esofagul, crescând riscul de adenocarcinom esofagian.
Obezitatea: Persoanele supraponderale sau obeze prezintă un risc mai mare de a dezvolta adenocarcinom esofagian prin creșterea gradului de RGE.
Esofagul Barrett (BRGE): O afecțiune în care celulele normale ale esofagului sunt înlocuite cu celule asemănătoare celulelor intestinale, crește riscul de adenocarcinom esofagian (BRGE poate aveam ca simptome răni pe esofag si iritații).
Vârsta: Riscul de cancer esofagian crește odată cu înaintarea în vârstă.
Sexul: Bărbații au un risc mai mare decât femeile de a dezvolta cancer esofagian.
Infecția cu Helicobacter pylori: Această infecție a stomacului poate crește riscul de cancer esofagian.
Consumul de alimente fierbinți: Consumul frecvent de alimente și băuturi foarte fierbinți poate crește riscul de cancer esofagian.
Factori genetici și ereditari: Anumite condiții genetice și istoricul familial de cancer esofagian pot crește riscul.
Acalazia: Afectează capacitatea esofagului de a transporta alimentele de la gât la stomac prin atrofierea stratului muscular și ingustarea esofagului.
Tiloza: Este o afecțiune rară a pielii palmelor și tălpilor și este asociată și cu cancerul esofagian prin formarea de papiloame pe esofag.

Stilul de viață și factorii de mediu

Stilul de viață și factorii de mediu pot juca un rol semnificativ în dezvoltarea cancerului esofagian.

Fumatul și consumul de alcool
Excesul de greutate și obezitate
Obiceiurile alimentare nesănătoase: Consumul frecvent de alimente și lichide fierbinți poate contribui la iritarea esofagului și poate crește riscul de cancer esofagian. O dietă bogată în grăsimi saturate și scăzută în nutrienți esențiali poate afecta starea generală de sănătate și poate influența riscul de cancer esofagian.
Expunerea la substanțe chimice: Anumite substanțe chimice pot crește riscul de cancer esofagian.
Infecții: Infecția persistentă cu Helicobacter pylori, o bacterie care afectează stomacul, poate crește riscul de cancer esofagian.
Genetica: Factorii genetici și istoricul familial de cancer esofagian pot influența predispoziția unei persoane la dezvoltarea bolii.

Simptome

Simptomele cancerului esofagian pot varia și pot depinde de stadiul și localizarea tumorii. Este important să știți că aceste simptome nu sunt specifice doar cancerului esofagian și pot apărea și în cazul altor afecțiuni.

Cancerul esofagian simptome:

Disfagie: Dificultate în înghițire, mai ales atunci când consumați alimente solide sau lichide. Disfagia poate deveni tot mai severă pe măsură ce cancerul progresează.
Durere sau disconfort: Durere sau senzație de arsură în partea superioară a abdomenului, în spatele sternului sau în zona esofagului. Durerea poate să nu fie întotdeauna prezentă și poate varia în intensitate.
Scădere inexplicabilă în greutate: Pierdere în greutate fără o cauză aparentă, care poate fi semnul unei probleme serioase.
Regurgitare: Întoarcerea alimentelor sau a lichidelor din stomac în esofag. Aceasta poate fi însoțită de senzația de vomă sau de gust amar în gură.
Indigestie persistentă: Dificultăți frecvente de digestie, senzație de plenitudine sau disconfort în timpul mesei.
Tuse sau răgușeală persistentă: Cancerul esofagian poate afecta corzile vocale sau poate provoca iritarea esofagului, determinând tuse sau răgușeală.
Sângerare: Poate cauza vărsături cu sânge sau sânge în scaun, ceea ce poate duce la anemie și poate provoca oboseală excesivă.
Oboseală: Oboseală persistentă sau slăbiciune, care poate fi cauzată de pierderea în greutate și de alterările nutriționale asociate cu cancerul.
Vărsături la scurt timp după ingestia alimentelor sau lichidelor, in mod repetat.

Simptome cancer esofagian rare:

Probleme respiratorii
Modificări ale vocii
Febră
Oboseală extremă
Durere în partea superioară a spatelui

Investigatii

Daca aparitia unuia sau mai multor simptome v-a dat de gandit, sigur e momentul sa va sunati medicul de familie si impreuna cu acesta sa stabiliti un plan. In primul rand fie la medicul de familie, fie la medicul specialist se va realiza evaluarea medicala.
Evaluarea medicală și istoricul pacientului: Medicul va colecta informații detaliate despre simptomele pe care le experimentați, istoricul medical și factorii de risc.
Examinare fizică: Medicul va efectua o examinare fizică pentru a identifica eventuale semne de cancer esofagian sau alte probleme de sănătate.
Analize de sânge: Pot fi efectuate analize de sânge pentru a evalua starea generală de sănătate a pacientului și pentru a detecta eventuale anomalii asociate cancerului esofagian, cum ar fi anemia și a pune în evidență prezența markerilor tumorali.
Vi se va recomanda endoscopia si biopsia urmata de testele de imunohistochimie. Odata finalizate toate investigatiile, trebuie sa va indreptati catre medicul specialist pentru interpretare si directionare catre un medic oncolog./li>

Diagnostic

Diagnosticul cancerului esofagian implică mai multe etape și proceduri pentru a confirma prezența bolii, determina tipul și stadiul cancerului. Iată câteva modalități prin care se poate realiza diagnosticul cancerului esofagian

Teste de imagistică:

· Tomografie computerizată (CT) sau imagistică prin rezonanță magnetică (RMN)
Teste suplimentare de laborator ar putea fi necesare in momentul acesta doar la recomandarea medicului oncolog care in baza intregului dosar va stabili stadiul bolii.
Stadializare După confirmarea diagnosticului, se poate efectua o serie de teste pentru a determina stadiul cancerului, adică cât de extinsă este boala.

Stadii

1. Stadiul 0 (carcinom in situ): Cancerul este localizat doar la suprafața mucoasei esofagiene și nu a invadat straturile mai adânci ale peretelui esofagian.
2. Stadiul I: Cancerul a invadat țesutul profund al peretelui esofagian, dar nu a depășit peretele. Nu sunt prezente metastaze ganglionii limfatici sau în alte părți ale corpului.
3. Stadiul II: Acest stadiu este împărțit în două sub (IIA și IIB) și poate implica invadarea profundă a peretelui esofagian sau extinderea către țesuturile și structurile din apropiere. Nu există metastaze la ganglionii limfatici la acest stadiu.
4. Stadiul III: Acest stadiu este, de asemenea, împărțit în două sub (IIIA și IIIB) și implică extinderea la ganglionii limfatici din apropiere sau la alte țesuturi, cum ar fi traheea sau bronhiile.

Tratament

Tratamentul cancerului esofagian depinde de mai mulți factori, inclusiv tipul de cancer, stadiul bolii, starea generală de sănătate a pacientului și alte caracteristici individuale. Un plan de tratament eficient poate implica o combinație de metode.

Iată câteva opțiuni comune de tratament pentru cancerul esofagian:

Consultul la nutritionist: nutritionistul va evalua deficiențele dvs nutritive și va va recomanda o dieta pliata pe nevoile dvs nutritionale, inlocuirea pierderilor și sustinerea nevoilor organismului în contextul tratamentelor oncologice, adaptata posibilitatilor dvs de deglutie (formule de hrana lichida, recomandari de asocieri alimentare, etc).
- Chirurgia
  - Rezecție esofagiană: În cazul unui cancer localizat într-o anumită parte a esofagului, chirurgia poate implica îndepărtarea parțială sau totală a esofagului. În unele cazuri, este posibilă reconstrucția esofagului după îndepărtare.
  - Montarea unui stent esofagian: implică plasarea unui dispozitiv tubular, cunoscut sub numele de stent, în esofag pentru a deschide o porțiune îngustată sau obstruată. Cancerul esofagian poate duce la îngustarea esofagului din cauza tumorilor care se dezvoltă în sau în jurul acestei structuri, iar plasarea unui stent esofagian are scopul de a deschide esofagul, facilitând astfel trecerea hranei și a lichidelor.
  - Radioterapia
    - Radioterapia externă: Utilizează radiații de la o sursă externă pentru a distruge sau a încetini creșterea celulelor canceroase.
    - Radioterapie internă (Brahiterapia): Se utilizează surse radioactive plasate direct în sau în apropierea tumorii.
  - Chimioterapia: Medicamente citostatice: Substanțe chimice care distrug celulele canceroase sau împiedică diviziunea lor.
  - Terapie țintită: Medicamente țintite: Aceste medicamente acționează împotriva unor anumite proteine implicate în creșterea celulelor canceroase. Sunt utilizate în anumite tipuri de cancer esofagian.
  - Imunoterapia: Stimularea sistemului imunitar: Imunoterapia implică utilizarea medicamentelor pentru a stimula sistemul imunitar să recunoască și să distrugă celulele canceroase.
  - Tratament paliativ: Controlul simptomelor: În cazurile în care cancerul esofagian este avansat și nu poate fi vindecat, tratamentul paliativ poate viza ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții. Aceasta poate include controlul durerii, gestionarea disfagiei și tratarea altor simptome asociate.

Post-tratament

Perioada post tratament pentru cancerul esofagian implică îngrijirea continuă a pacientului pentru a evalua răspunsul la tratament, a gestiona eventualele efecte secundare și a monitoriza orice semn de recidivă sau complicații. Iată câteva aspecte cheie care pot fi incluse în perioada post tratament:

Consultări și monitorizare medicală regulată:
- Monitorizare: Medicul va stabili un program de vizite de urmărire pentru a monitoriza evoluția stării de sănătate, verifica răspunsul la tratament și identifica eventuale semne de recidivă.
- Teste de imagistică: Imagistica medicală, cum ar fi CT, RMN
Tratamentul efectelor secundare:
- Controlul durerii: Administrarea medicamentelor pentru a gestiona durerea asociată cu procedurile chirurgicale sau alte tratamente.
- Îngrijirea nutrițională: În cazul în care tratamentul afectează capacitatea de a mânca sau de a digera alimentele, poate fi necesară asistența unui nutriționist sau a unui dietetician pentru a asigura o nutriție adecvată.
Reabilitare și recuperare:
- Terapie fizică: Pentru a ajuta la recuperarea forței și a funcțiilor musculare după tratament, în special în cazul intervențiilor chirurgicale la nivelul esofagului.
- Terapie ocupațională: Pentru a ajuta pacientul să-și recâștige abilitățile zilnice și independența.
Suport psihologic și social:
- Consiliere și suport emoțional: Diagnosticul și tratamentul cancerului pot fi extrem de stresante, astfel încât suportul psihologic poate fi esențial pentru pacient și familia sa.
- Grupuri de suport: Participarea la grupuri de suport pentru pacienții cu cancer esofagian poate oferi ocazia de a împărtăși experiențe și de a primi sprijin de la cei care au trecut prin situații similare.
Stil de viață sănătos:
- Dieta echilibrată: Menținerea unei alimentații sănătoase și adaptate la nevoile post-tratament poate fi importantă pentru recuperare.
- Exerciții fizice: Activitatea fizică moderată poate contribui la îmbunătățirea stării de sănătate generală și la gestionarea efectelor secundare ale tratamentului.