Tot ce trebuie să știi despre carcinomul scuamos: cauze, simptome și tratamente

Ce este carcinomul scuamos (scuamocelular)?

Cauze

• Expunerea prelungită la radiațiile UV – de obicei, de la soare sau de la solar, care poate afecta pielea și poate duce la dezvoltarea cancerului.
• Fumatul – tutunul irită mucoasele din gură, gât și plămâni, crescând riscul de carcinom scuamos.
• Infecții virale – infecțiile cu virusul papiloma uman (HPV), în special tipurile de înalt risc, sunt legate de carcinomul scuamos al colului uterin, gâtului sau anusului.
• Consumul excesiv de alcool – poate irita mucoasele și poate contribui la dezvoltarea cancerului în zonele expuse.
• Expunerea la substanțe chimice toxice – cum ar fi substanțele chimice utilizate în anumite industrii sau pentru tratamentele de radiații.
• Afecțiuni ale sistemului imunitar – persoanele cu sistem imunitar slăbit, cum ar fi cei care urmează un tratament pentru transplant sau care au HIV/SIDA, sunt mai expuse riscului.
• Leziuni cronice ale pielii sau mucoaselor – leziunile repetate sau iritațiile pot contribui la dezvoltarea cancerului scuamos.

Aceste cauze sunt factori de risc care pot favoriza apariția carcinomului scuamos, dar nu garantează că acesta va apărea.


 

Simptome

• Leziuni sau ulcere pe piele – noduli, răni sau leziuni care nu se vindecă, pot sângera sau pot deveni cruste.
• Piele uscată sau solzoasă – pe zonele afectate, care poate fi confundată cu o iritație cronică.
• Sângerări sau secreții neobișnuite – din gât, gură, anus sau alte părți ale corpului afectate.
• Dureri persistente – în zona afectată, de exemplu, dureri de gât sau dificultăți la înghițire, în cazul carcinomului scuamos al gâtului sau esofagului.
• Schimbări ale aspectului leziunilor cutanate – cum ar fi mărirea sau schimbarea formei și culorii unui alunițe sau a unei leziuni.
• Dificultăți de respirație sau tuse persistentă – în cazul carcinomului scuamos pulmonar.
• Umflături sau noduli – în gât, gura sau sub piele, care pot fi sensibili la atingere.

Diagnostic

• Examinare fizică – medicul va inspecta zonele afectate, cum ar fi pielea, gâtul, gura sau alte mucoase, pentru a observa semnele evidente ale tumorii.
• Biopsie – este testul principal pentru confirmarea diagnosticului. Se prelevează o probă de țesut din zona suspectă, care este apoi examinată la microscop pentru a identifica celulele canceroase.
• Endoscopie – pentru a examina mucoasele interne, cum ar fi esofagul, gâtul sau plămânii. Acest test poate fi folosit pentru a observa leziunile și pentru a preleva o biopsie.
• Examinări imagistice – pentru a evalua extinderea cancerului. Acestea pot include:

1. Radiografie toracică – pentru a observa eventualele metastaze în plămâni.
2. Tomografie computerizată (CT) – pentru a examina organele interne și a verifica dacă cancerul s-a răspândit.
3. Rezonanță magnetică (RMN) – pentru imagini detaliate ale țesuturilor moi, cum ar fi gâtul sau gura.
4. Tomografie cu emisie de pozitroni (PET) – pentru a evalua răspândirea cancerului în întregul corp.

• Testarea ganglionilor limfatici – pentru a verifica dacă cancerul s-a extins în ganglionii limfatici din apropiere. Acest lucru poate fi făcut prin biopsie sau alte tehnici imagistice.

Tratament

• Chirurgie – îndepărtarea tumorii prin intervenție chirurgicală este adesea prima alegere, mai ales în cazurile localizate. Dacă tumora este pe piele, poate fi eliminată direct, iar în cazuri mai complexe, poate fi necesar un tratament suplimentar pentru a asigura margini curate.
• Radioterapie – utilizarea radiațiilor pentru a distruge celulele canceroase. Este adesea folosită ca tratament principal pentru carcinomul scuamos al gâtului, gura sau altor zone interne, dar poate fi, de asemenea, utilizată ca tratament adjuvant după chirurgie sau pentru a reduce dimensiunea tumorii înainte de intervenția chirurgicală.
• Chimioterapie – poate fi folosită pentru a trata carcinomul scuamos avansat sau pentru a reduce riscul de recidivă, de obicei, în combinație cu alte tratamente. Aceasta ajută la distrugerea celulelor canceroase care s-ar fi putut răspândi în alte părți ale corpului.
• Imunoterapie – un tip de tratament care ajută sistemul imunitar să recunoască și să lupte împotriva celulelor canceroase. Aceasta este folosită mai ales în stadiile avansate ale cancerului, când alte tratamente nu sunt eficiente.
• Terapie țintită – folosește substanțe care vizează anumite anomalii ale celulelor canceroase pentru a le distruge. Este mai puțin invazivă decât chimioterapia și poate fi o opțiune în cazuri specifice.

19-12-2024