Cancer cerebral

Dureri de cap persistente și severe.
Modificări de vedere.
Probleme de echilibru și coordonare.
Schimbări de personalitate sau comportament.
Tulburări cognitive, inclusiv probleme de memorie și concentrare.
Convulsii sau atacuri epileptice.
Dificultăți de vorbire sau înțelegere a limbajului.
Paralizie sau slăbiciune în anumite părți ale corpului.

Traseu Medical

* la cererea medicului oncolog

** pasii exacti de urmati de la momentul diagnosticului se decid NUMAI impreuna cu medicul oncolog, investigatiile suplimentare se fac doar la cererea acestuia

*** primul pas este sa mergeti catre medicul de familie pentru consult si recomandari

Definiție

Cancerul cerebral (cancerul la cap) este o afecțiune caracterizată prin creșterea anormală și necontrolată a celulelor în creier. Aceste celule anormale (tumori cerebrale maligne) formează o masă de țesut cunoscută sub numele de tumoră cerebrală. Tumorile cerebrale (tumorile pe creier) pot fi clasificate în două categorii principale: benigne (neoplasm non-canceros) și maligne (canceroase). Cele benigne sunt în general mai puțin agresive și mai puțin susceptibile să se răspândească în alte părți ale corpului, în timp ce tumorile maligne au tendința de a crește rapid și pot invada țesuturile din jur.

Cancerul cerebral poate afecta diverse zone ale creierului și ale sistemului nervos central. Localizarea și extinderea exactă a tumorii pot determina simptomele și efectele asupra funcțiilor cerebrale.

Cancerul cerebral afectează parenchimul cerebral prin creșterea necontrolată a celulelor canceroase în interiorul creierului. Aceste celule pot forma o masă tumorală care exercită presiune asupra țesutului sănătos, afectând funcțiile normale ale creierului. Simptomele și consecințele cancerului cerebral depind de localizarea, dimensiunea și tipul specific de tumoare.

Iată câteva zone ale creierului care pot fi afectate de cancerul cerebral (cancerul la creier):

Lobii cerebrali: Acești lobii controlează funcțiile specifice ale creierului, inclusiv controlul muscular, procesarea senzorială și funcțiile cognitive. Cancerul în aceste zone poate afecta controlul motor, percepția senzorială și funcțiile cognitive.
Trunchiul cerebral: Trunchiul cerebral reglează funcțiile vitale precum respirația, bătăile inimii și alte funcții autonome. Tumori în această zonă pot avea impact asupra acestor funcții vitale.
Cerebelul (creierul mic): Cerebelul este responsabil pentru coordonarea mișcărilor și menținerea echilibrului. Tumorile în această zonă pot provoca tulburări de coordonare și de echilibru.
Glanda pituitară: Situată la baza creierului, glanda pituitară controlează multe funcții ale corpului prin secreția de hormoni. Tumori în această zonă pot afecta nivelurile hormonale și pot provoca probleme endocrine.
Meningele: Acestea sunt membranele care acoperă creierul și măduva spinării. Cancerul care afectează meningele este cunoscut sub numele de meningiom și poate cauza dureri de cap severe și alte simptome neurologice.
Glanda pineală: Situată în mijlocul creierului, glanda pineală joacă un rol în reglarea ritmului circadian și producția de melatonină. Tumori în această zonă pot afecta ritmurile circadiene și pot cauza probleme legate de secreția de melatonină.
Nervii cranieni:: Cancerul cerebral poate afecta nervii cranieni, care controlează funcțiile senzoriale și motorii ale feței și gâtului.

Tipuri de cancer cerebral

Tumorile pe creier

Termenul "tumoră pe creier" este un termen general care se referă la orice masă tumorală care se dezvoltă în creier. O tumoră pe creier poate fi benignă sau malignă. Este important să înțelegem că nu toate tumorile pe creier sunt neapărat cancer cerebral.

Diferența între tumorile pe creier (tumorile cerebrale) și cancerul cerebral

Tumorile benigne

Acestea sunt tumori non-canceroase și cresc încet. Ele rămân localizate și nu invadează țesuturile din jur sau nu se răspândesc la alte părți ale corpului. Cu toate acestea, chiar și tumorile benigne pot cauza probleme semnificative dacă exercită presiune asupra țesuturilor sau organelor înconjurătoare.

Tumorile maligne sau canceroase

Acestea sunt tumori care se dezvoltă rapid și pot invada țesuturile din jur sau se pot răspândi în alte părți ale corpului (cancer cerebral). Tumorile maligne se pot vindeca, însă șansele de vindecare depind de mai mulți factori, printre care tipul de cancer, stadiul în care este diagnosticat, răspunsul la tratament, gradul de rezecție chirurgicală –rezecția totală/ parțială/biopsie, starea generală de sănătate a pacientului și caracteristicile genetice ale tumorii.

Legătura dintre tumorile pe creier și cancerul cerebral

Nu toate tumorile pe creier sunt cancer cerebral. Tumorile benigne nu sunt considerate canceroase.
Cu toate acestea, atunci când vorbim despre cancer cerebral, ne referim la tumorile maligne care afectează creierul.
Diagnosticul corect și clasificarea tumorilor implicate sunt esențiale pentru stabilirea unui plan de tratament adecvat.

În general, este important ca un specialist medical să efectueze investigațiile și să stabilească diagnosticul corect pentru a determina natura și gradul de malignitate al oricărei tumori la cap (tumori cerebrale).

Tipuri de cancer cerebral

Astrocitom: Se dezvoltă din celulele astrogliale, care sunt celule de susținere ale creierului. Astrocitoamele pot varia în gradul lor de malignitate.
Glioblastom: Este un tip de astrocitom și este considerat una dintre cele mai agresive forme de cancer cerebral.
Oligodendrogliom: Se dezvoltă din celulele oligodendrogliale și poate apărea în diferite grade de malignitate.
Ependimom: Se dezvoltă din celulele ependimale care căptușesc ventriculele cerebrale și canalul central al măduvei spinării.
Meduloblastom: Este un tip de tumora care se dezvoltă în mod obișnuit la nivelul cerebelului și afectează în special copiii.
Schwannom vestibular (Neurinom acustic): Se dezvoltă din celulele Schwann care acoperă nervul auditiv și poate afecta nervul vestibular.
Meningiom: Se dezvoltă din celulele meningelui, membrana care acoperă creierul și măduva spinării.
Tumori de nerv optic: Pot include tumori care afectează nervul optic, cum ar fi gliomul optic.
Tumori de glandă pineală: Acestea includ tumori care se dezvoltă în glanda pineală și pot afecta funcțiile hormonale și de vedere.
Carcinom metastatic cerebral:: Se referă la tumori cerebrale secundare, care se dezvoltă din celulele canceroase care s-au răspândit în creier de la alte organe ale corpului.

Cauze si factori de risc

Cauzele exacte ale cancerului cerebral nu sunt întotdeauna clare, dar există anumiți factori de risc și condiții care pot crește probabilitatea dezvoltării acestei afecțiuni. Iată câțiva factori de risc și posibile cauze asociate cu cancerul cerebral:

Vârsta: Riscul de cancer cerebral crește odată cu înaintarea în vârstă. Majoritatea cazurilor de cancer cerebral sunt diagnosticate la persoanele în vârstă.
Factori genetici: Anumite condiții genetice și sindroame ereditare pot crește riscul de cancer cerebral. De exemplu, neurofibromatoza de tip 1 și de tip 2 sunt asociate cu o predispoziție genetică la apariția tumorilor cerebrale.
Radiații ionizante: Expunerea la doze mari de radiații ionizante poate crește riscul de cancer cerebral. Această expunere poate proveni de la tratamentele anterioare de radiații, cum ar fi cele utilizate pentru tratamentul altor tipuri de cancer.
Istoric familial: Persoanele cu membri ai familiei care au avut cancer cerebral pot avea un risc crescut de a dezvolta această afecțiune.
Infecții virale: Anumite infecții virale au fost asociate cu un risc crescut de cancer cerebral.
Expunerea la anumite substanțe chimice: Expunerea la anumite substanțe chimice toxice sau la substanțe carcinogene poate contribui la dezvoltarea cancerului cerebral. Aceasta poate include expunerea la anumite substanțe chimice din mediu sau la locul de muncă.
Fumul de tutun: Fumatul de tutun a fost asociat cu un risc crescut de cancer cerebral, în special în cazul tumorilor la nivelul plămânilor care s-au răspândit în creier.

Stilul de viață și factorii de mediu

Stilul de viață și factorii de mediu pot juca un rol în dezvoltarea cancerului cerebral, deși impactul specific poate varia între indivizi. Iată câțiva factori de stil de viață și de mediu care au fost asociați cu riscul de cancer cerebral:

Consumul de tutun: Fumatul de tutun este asociat cu un risc crescut de cancer cerebral. Substanțele chimice din fumul de tutun pot ajunge la creier și pot influența dezvoltarea tumorilor.
Consumul de alcool: Consumul excesiv de alcool a fost asociat cu un risc crescut de anumite tipuri de cancer cerebral. Moderarea în consumul de alcool este recomandată pentru menținerea unei sănătăți optime.
Expunerea la substanțe chimice: Expunerea la anumite substanțe chimice la locul de muncă sau în mediul înconjurător poate contribui la riscul de cancer cerebral. Aceste substanțe pot include pesticide, solvenți industriali, metale grele și alte substanțe toxice.
Dieta: Dieta poate juca un rol în sănătatea generală, inclusiv în riscul de cancer cerebral. Consumul de alimente bogate în antioxidanți, vitamine și minerale poate avea beneficii asupra sănătății creierului.
Obiceiurile alimentare: Consumul de alimente procesate, bogate în grăsimi saturate și zaharuri, a fost asociat cu un risc crescut de anumite tipuri de cancer, inclusiv cel cerebral. O alimentație echilibrată și sănătoasă poate contribui la menținerea sănătății generale.
Activitatea fizică: Un stil de viață sedentar poate crește riscul de cancer cerebral și a altor tipuri de cancer. Activitatea fizică regulată poate contribui la menținerea unui sistem imunitar sănătos și la reducerea riscului de cancer.

Simptome

Simptomele cancerului cerebral pot varia în funcție de tipul de cancer, localizarea tumorii, dimensiunea și ritmul de creștere.

Simptomele cancerului cerebral

Dureri de cap: Durerile de cap sunt unul dintre simptomele frecvente ale cancerului cerebral. Ele pot fi severe și persistente, iar intensitatea sau frecvența lor poate crește odată cu progresia bolii.
Modificări ale vederii: Modificările vederii pot include dificultăți de focalizare, vedere încețoșată, pierderea vederii periferice sau apariția unor pete sau fulgere luminoase.
Probleme de echilibru și coordonare:
: Cancerul cerebral poate afecta sistemul nervos central, provocând tulburări de echilibru și coordonare. Pacienții pot avea dificultăți în mers, pot simți instabilitate sau pot avea probleme în controlul mișcărilor.
Schimbări de personalitate sau comportament: Anumite tipuri de tumori cerebrale pot influența personalitatea și comportamentul pacientului. Pot apărea schimbări de dispoziție, anxietate, depresie sau impulsivitate.
Tulburări cognitive: Cancerul cerebral poate afecta funcțiile cognitive, cum ar fi memoria, concentrarea și abilitățile de învățare. Pacienții pot observa dificultăți în procesul de gândire și pot prezenta confuzie.
Convulsii: Unii pacienți cu cancer cerebral pot experimenta convulsii sau atacuri epileptice. Acestea pot apărea într-o varietate de forme și pot varia în intensitate.
Dificultăți de vorbire sau înțelegere: Cancerul cerebral poate influența centrul de limbaj din creier, ceea ce poate duce la dificultăți în vorbire, înțelegerea limbajului sau în producerea cuvintelor.
Paralizie sau slăbiciune: În funcție de localizarea tumorii, pacienții pot experimenta slăbiciune sau paralizie în anumite părți ale corpului.

Investigatii

În prezent, nu există un program general de screening pentru cancerul cerebral, similar celor pentru alte tipuri de cancer, precum cancerul de sân sau cancerul colorectal. Acest lucru se datorează, în parte, complexității și rarității acestui tip de cancer, precum și lipsei unor metode de screening eficiente și general acceptate.

Cancerul cerebral este adesea diagnosticat pe baza simptomelor și a rezultatelor unor investigații medicale, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) sau tomografia computerizată (CT). Aceste tehnici pot oferi informații detaliate despre structura creierului și pot ajuta la identificarea eventualelor anomalii.

Cu toate acestea, în cazul unor persoane cu risc crescut din cauza antecedentelor familiale sau a altor factori de risc, medicul poate recomanda teste genetice sau evaluări periodice pentru monitorizarea sănătății creierului.

Este important să discutați cu medicul despre orice simptome sau factori de risc pe care îi puteți avea, astfel încât să puteți evalua împreună necesitatea oricăror investigații suplimentare. La detectarea simptomelor sugestive de cancer cerebral, medicul poate decide să efectueze investigații imagistice pentru evaluarea detaliată a situației.

Diagnostic

Diagnosticul cancerului cerebral implică o serie de investigații și teste medicale pentru a confirma prezența tumorii cerebrale, determina tipul și gradul de malignitate, precum și pentru a evalua extinderea sa. Iată câteva dintre procedurile comune utilizate în diagnosticul cancerului cerebral:

Examinarea clinică: Medicul va efectua o examinare fizică și va discuta cu pacientul despre simptomele resimțite. Detalii despre istoricul medical și factorii de risc pot fi, de asemenea, relevante.
Imagistica medicală:
- Rezonanța magnetică (RMN): Este o metodă de imagistică care utilizează câmpuri magnetice și unde radio pentru a crea imagini detaliate ale creierului și măduvei spinării.
- Tomografia computerizată (CT): O tehnică de imagistică care folosește raze X pentru a produce imagini transversale ale creierului.
Biopsia: Pentru a confirma diagnosticul și pentru a determina tipul exact de cancer cerebral, poate fi necesară o biopsie. Aceasta implică prelevarea unei mostre de țesut din tumoră pentru examinare la microscop.
Punerea în evidență a substanțelor radioactive: În unele cazuri, se poate administra o substanță care emite radiații și poate fi detectată cu ajutorul unor scanere speciale, ajutând la localizarea precisă a tumorii.
Analize de sânge: Analizele de sânge pot fi efectuate pentru a evalua starea generală de sănătate a pacientului și pentru a detecta eventuale anomalii asociate cu cancerul cerebral.
Examinări neurologice: Medicul poate efectua diverse teste neurologice pentru a evalua funcțiile creierului și ale sistemului nervos.

Stadiile cancerului cerebral

Gradul I: Tumoare cu creștere lentă și puțin agresive. Acestea sunt adesea considerate benigne și au un prognostic mai bun.
Gradul II: Tumoare cu creștere mai rapidă și un grad mai mare de malignitate decât cele de grad I. Cu toate acestea, încă au o șansă mai bună de supraviețuire decât tumorile de grade superioare.
Gradul III: Tumoare cu o creștere rapidă și mai multă agresivitate. Acestea au o capacitate mai mare de a se răspândi în țesuturile înconjurătoare.
Gradul IV: Tumoare cu creștere extrem de rapidă și foarte agresive. Acestea sunt adesea asociate cu glioblastomul multiform (GBM), una dintre cele mai maligne forme de cancer cerebral.

Șansele de supraviețuire în cazul tumorilor pe creier depind de mai mulți factori, inclusiv tipul tumorii, gradul de malignitate, stadiul la care este diagnosticată, localizarea, vârsta pacientului, gradul de rezecabilitate –rezecția totală/ parțială/ biopsie și starea generală de sănătate.

Tratament

Tratamentul cancerului cerebral poate varia în funcție de tipul tumorii, gradul de malignitate, stadiul bolii, localizarea tumorii și starea generală de sănătate a pacientului. Un plan de tratament poate include una sau mai multe dintre următoarele opțiuni:

Chirurgie: Îndepărtarea chirurgicală a tumorii este adesea o opțiune, mai ales pentru tumorile localizate și accesibile. Scopul este de a încerca să elimine cât mai mult țesut tumoral posibil.
Radioterapie: Utilizează radiații pentru a distruge sau a încetini creșterea celulelor canceroase. Este adesea utilizată după intervenția chirurgicală pentru a trata eventualele celule tumorale rămase sau pentru a trata tumori care nu pot fi eliminate complet prin chirurgie.
Chimioterapie: Folosește medicamente antineoplazice pentru a distruge sau a încetini creșterea celulelor canceroase. Chimioterapia poate fi administrată oral sau prin cale intravenoasă și poate fi utilizată în anumite situații, mai ales în cazurile de tumori cu risc crescut.
Terapie țintită: Utilizează medicamente care acționează specific împotriva anumitor mutații genetice sau proteine prezente în celulele canceroase. Această abordare poate fi eficientă pentru anumite tipuri de cancer cerebral.
Imunoterapie: Stimulează sistemul imunitar al organismului pentru a recunoaște și a distruge celulele canceroase. În unele cazuri, imunoterapia poate fi o opțiune de tratament.
Terapie cu laser: Utilizează energie laser pentru a distruge celulele canceroase sau a îmbunătăți eficacitatea altor tratamente.
Tratament endocrinologic: Pentru anumite tipuri de tumori cerebrale, în special cele care afectează glanda pituitară, tratamentul endocrinologic poate fi o opțiune.

Post-tratament

Perioada post tratament pentru cancerul cerebral implică monitorizarea atentă, gestionarea efectelor secundare, recuperarea și susținerea psihologică a pacientului. Iată câteva aspecte importante ale perioadei post tratament:

Monitorizarea medicală: După tratament, pacientul va fi supus unor examinări medicale regulate și investigații imagistice pentru a evalua eficacitatea tratamentului și pentru a detecta orice semn de recidivă sau apariție a unor noi tumori.
Gestionarea efectelor secundare: Tratamentele precum chirurgia, radioterapia sau chimioterapia pot provoca efecte secundare. Medicul va lucra împreună cu pacientul pentru a gestiona și minimiza aceste efecte, care pot include oboseală, greață, pierderea părului, schimbări în apetit sau modificări ale funcțiilor cognitive.
Reabilitare și recuperare: Pentru mulți pacienți, cancerul cerebral și tratamentele asociate pot afecta funcțiile fizice și cognitive. Programele de reabilitare pot include fizioterapie, terapie ocupațională și terapie de vorbire pentru a îmbunătăți funcțiile afectate.
Susținerea psihologică: Cancerul cerebral poate avea un impact semnificativ asupra sănătății mintale și a calității vieții. Consilierea și terapia psihologică pot fi esențiale pentru a ajuta pacientul să facă față stresului, anxietății și depresiei asociate bolii și tratamentelor.
Menținerea unui stil de viață sănătos: Adoptarea unui stil de viață sănătos poate contribui la recuperarea generală și la prevenirea recidivei. Acest lucru include alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată și evitarea factorilor de risc cunoscuți, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool.
Participarea la grupuri de suport: Implicarea în grupuri de suport pentru pacienți cu cancer cerebral sau pentru supraviețuitori poate oferi un cadru în care se pot împărtăși experiențe, se pot obține sfaturi practice și se pot construi relații de sprijin.