Simptome
- Durere în sân sau în zona axilară
- Schimbări în dimensiunea sau forma sânului
- Scurgere de lichid din sân, în special sânge sau un lichid clar
- Schimbări în forma sau poziția sfârcurilor
- Senzație de arsură sau mâncărime la nivelul sânului
- Rănire care nu se vindecă în zona sânului
- Umflături sau modificări în zona axilară, sub sân sau în jurul claviculei
- Noduli sau umflături în sân sau în zona axilară
- Modificări în textura pielii sânului, cum ar fi îngroșarea, înroșirea sau aspectul de coajă de portocală
Consult ginecologie
* la cererea medicului oncolog
** pasii exacti de urmati de la momentul diagnosticului se decid NUMAI impreuna cu medicul oncolog, investigatiile suplimentare se fac doar la cererea acestuia
*** primul pas este sa mergeti catre medicul de familie pentru consult si recomandari
Investigatii 
Diagnostic
Tratament 
Post-Tratament 
Definiție
Cunoscut și sub numele de cancer mamar, cancerul de sân este o afecțiune sau o tumoare malignă la sân caracterizată prin dezvoltarea necontrolată și anormală a celulelor în țesutul mamar. Acest tip de cancer poate să apară atât la femei, cât și la bărbați, deși este mult mai frecvent la femei.
La ambele sexe : Cancerul mamar se situează pe locul 3 în ceea ce privește prevalența, cu o rată de 12.2% în rândul populației.La femei : Cancerul mamar ocupă primul loc în ceea ce privește prevalența, cu o rată de 26.9% în rândul femeilor.
Aceste cifre subliniază importanța diagnosticului precoce și a programelor de screening pentru cancerul mamar, precum și necesitatea conștientizării acestei afecțiuni în rândul populației. Este esențial ca femeile să fie informate despre riscurile, simptomele și metodele de prevenire a cancerului mamar și să efectueze mamografii regulate pentru depistarea timpurie a acestei boli.
Tipuri de cancer de sân
Carcinom ductal invaziv (CDI) : Este cel mai comun tip de cancer de sân. Începe în conductele galactofore și poate invada țesutul din jurul lor. (Acesta include și carcinomul mamar invaziv NST G - NST se referă la "Carcinomul Mamar Infiltrant de Tip Nuclear Special" și este o clasificare specifică a cancerului de sân bazată pe caracteristicile celulelor canceroase observate în microscop. Acesta este, de asemenea, numit cancer de sân invaziv de tip ductal, deoarece începe în conductele de lapte ale sânului, dar are capacitatea de a invada țesuturile din jur și poate răspândi în ganglioni limfatici sau în alte părți ale corpului.)Carcinom lobular invaziv (CLI) : Acest tip de cancer începe în lobii glandelor mamare și se poate răspândi în țesuturile înconjurătoare.Cancer inflamator de sân : Este rar, dar agresiv. Se caracterizează prin umflarea și înroșirea sânului datorita fatului ca celulele canceroase blochează canalele limfatice din piele.Cancer de sân triplu negativ : Acestui tip de cancer ii lipsesc receptorii hormonali și de aceea nu răspunde la tratamentul hormonal și nu are exprimați receptorii HER2. Este adesea mai agresiv și mai dificil de tratat.Cancer de sân HER2-pozitiv : Celulele canceroase au o supraproducție a receptorului de suprafața celulara HER2. Acest tip răspunde de obicei foarte bine la terapia țintită.Cancer de sân cu receptori hormonali pozitivi (ER+ sau PR+) : Celulele canceroase au receptori pentru hormonii estrogen si/sau progesteron. Tratamentul hormonal de obicei este eficient în acest caz.
Diferența principală între carcinomul ductal in situ (CDIS) și carcinomul ductal invaziv (CDI) constă în faptul că CDIS nu a invadat țesuturile din afara canalelor de lapte ale sânului, în timp ce CDI a făcut acest lucru. Iată mai multe detalii despre diferențele dintre cele două:
Carcinom ductal in situ (CDIS):
- Este o leziune precanceroasă care se dezvoltă în canalele de lapte ale sânului.
- Celulele canceroase din CDIS nu au invadat țesutul sănătos din jur.
- De obicei, este detectat prin mamografie și este adesea asimptomatic (nu provoacă simptome).
- CDIS este considerat stadiul 0 al cancerului de sân și are un prognostic favorabil.
- Cu toate acestea, CDIS crește riscul de a dezvolta cancer ductal invaziv în viitor, de aceea tratamentul sau monitorizarea sunt adesea recomandate.
Carcinom ductal invaziv (CDI):
- Este o formă de cancer de sân care a invadat țesuturile din afara canalelor de lapte ale sânului.
- CDI se poate răspândi în alte părți ale sânului sau în alte organe și țesuturi din corp.
- Poate provoca simptome precum umflarea, durerea, modificări ale sânului sau formarea de noduli.
- CDI este clasificat în funcție de grad (cum ar fi gradul I, II sau III) și poate varia în agresivitate
Cancerul de sân inflamator
Cancerul mamar inflamator este o formă rară și agresivă de cancer de sân. Acest tip de cancer se numește "inflamator" datorită simptomelor caracteristice care includ:
Roz, roșu sau purpuriu intens al sânului : Sânul devine roșu și inflamat (roseață pe sân), iar pielea poate deveni mai caldă la atingere decât sânul sănătos.Umflare : Sânul afectat se poate umfla și se poate simți greu și dens.Durere sau senzație de arsură : Se poate experimenta disconfort sau durere în zona afectată.Aspect de "coajă de portocală" : Pielea poate prezenta adâncituri sau cute, asemănătoare cu aspectul coajei de portocală.Mamelon inversat : Mamelonul se poate retrage sau inversa.
Cauze si factori de risc
Cancerul mamar este o afecțiune complexă, iar cauzele exacte nu sunt întotdeauna clare. Cu toate acestea, există anumiți factori de risc și influențe genetice și de mediu care pot crește probabilitatea dezvoltării acestei boli:
Mutații genetice ereditare : Anumite mutații genetice moștenite pot crește semnificativ riscul de cancer mamar. Cele mai cunoscute mutații sunt cele ale genelor BRCA1 și BRCA2. Persoanele cu aceste mutații au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta cancer mamar în timpul vieții lor. Pe lângă BRCA1 și BRCA2, există și alte gene, cum ar fi TP53, CHEK2, PTEN, care pot fi implicate în dezvoltarea cancerului mamar ereditar.Testele genetice pot identifica mutațiile acestor gene.Istoric familial : Un istoric familial pozitiv pentru cancer mamar poate fi un indicator important al unui potențial risc genetic. Dacă mai multe persoane din familia ta apropiată (mamă, soră, fiică) au avut cancer mamar, este posibil să existe o predispoziție genetică în familie.Antecedente personale : Dacă ai avut deja un cancer mamar sau o leziune mamară non-canceroasă, riscul poate fi crescut. Chiar și leziunile mamare non-canceroase, precum adenomioza sclerozantă sau mastoza chistică, pot crește riscul de cancer mamar. Aceste leziuni pot sugera o sensibilitate sau o predispoziție a țesutului mamar la modificări.Terapia hormonală : Unele femei primesc terapie hormonală, în special terapia de substituție hormonală (HRT), pentru a gestiona simptomele menopauzei. Această terapie poate include estrogen și progesteron. Uneori, terapia hormonală poate crește riscul de cancer mamar. Riscul este mai mare atunci când terapia hormonală conține ambii hormoni (estrogen și progesteron) comparativ cu cea care conține doar estrogen.
Stilul de viață și factorii de mediu
Consumul excesiv de alcool : Consumul regulat și excesiv de alcool este asociat cu un risc crescut de cancer mamar. Alcoolul poate crește nivelurile de estrogen în organism, ceea ce poate favoriza dezvoltarea cancerului mamar. Se recomandă limitarea sau evitarea consumului de alcool pentru reducerea riscului.Obezitatea : Persoanele supraponderale sau obeze au un risc mai mare de a dezvolta cancer mamar, în special după menopauză. Adipocitele (celulele grase) pot produce estrogen, iar nivelurile ridicate de estrogen pot contribui la dezvoltarea cancerului. Menținerea unei greutăți sănătoase prin alimentație echilibrată și exerciții fizice regulate poate reduce riscul.Lipsa activității fizice : Lipsa activității fizice și sedentarismul pot crește riscul de cancer mamar. Exercițiile fizice regulate pot ajuta la menținerea unui echilibru hormonal sănătos și la reducerea riscului de obezitate. Se recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână.Fumatul : Fumatul nu este direct legat de cancerul mamar, dar poate crește riscul dezvoltării altor tipuri de cancer și afectează în mod negativ starea generală de sănătate. Fumatul poate reduce eficacitatea tratamentelor pentru cancer, deci renunțarea la fumat este crucială pentru menținerea sănătății generale.Expunerea la substanțe chimice nocive : Expunerea la substanțe chimice nocive, cum ar fi anumiți compuși chimici din mediu sau locurile de muncă cu risc crescut, poate crește riscul de cancer mamar. Este important să se ia măsuri de protecție adecvate în medii cu astfel de substanțe și să se urmeze regulamentele de siguranță la locul de muncă.
Simptome
Cancerul de sân poate să nu provoace simptome la început. Cu toate acestea, pe măsură ce se dezvoltă, unele simptome pot include formarea unui nodul în sân, modificări ale aspectului sânilor sau ale mamelonului, durere în sân sau descărcare mamară neobișnuită.
Simptomele cancerului de sân pot varia de la o persoană la alta, iar unele femei pot să nu prezinte niciun simptom în stadiile timpurii ale bolii.
Una dintre cele mai întâlnite întrebări este ,,cancerul de sân doare?''
Cancerul de sân în sine nu doare, cel puțin în stadiile incipiente. Majoritatea femeilor cu cancer de sân nu experimentează durere în sân atunci când detectează pentru prima dată o umflătură sau un nodul în sân.
Nodul sau masa tumorală la nivelul sânului : Unul dintre cele mai frecvente simptome ale cancerului mamar este apariția unui nodul sau unei mase tumorale în sân, care poate fi dureroasă sau nedureroasă la atingere. Aceasta poate fi detectată în timpul autoexaminării sânului sau în timpul unei examinări medicale.Modificări ale aspectului sânului : Cancerul mamar poate determina modificări ale aspectului sânului, cum ar fi umflarea, înroșirea, îngroșarea sau aspectul de "coajă de portocală" a pielii sânului.Modificări ale mamelonului : Unele femei pot observa schimbări la nivelul mamelonului, cum ar fi inversarea sau retracția acestuia sau eliberarea de lichid incolor sau colorat, inclusiv sânge.Durere sau disconfort : Durerea de sân poate fi un simptom al cancerului mamar, dar nu întotdeauna, la fel și înțepăturile în sân. Este important să nu se ignore durerea și să se consulte un medic pentru evaluare (Durerea în cancerul de sân poate fi un simptom al tumorii în sine, dar poate apărea și ca rezultat al metastazelor sau a tratamentelor.)Modificări în dimensiunea sânului : Uneori, un sân poate deveni mai mare sau mai mic decât celălalt, sau poate avea o formă neobișnuită.Limfadenopatie axilară : Uneori, cancerul mamar poate determina umflarea ganglionilor la sân din zona axilară, ceea ce poate fi simțită ca o umflătură sub braț.Modificări ale aspectului pielii sânului : Pielea sânului poate prezenta roșeață, cojire sau aspect de eczemă.
Semnele cancerului de sân la stadiul 4 pot varia în funcție de locul în care s-a răspândit cancerul. Simptomele cancerului de sân la stadiul 4 pot include:
- Durere în sân sau umăr.
- Umflarea sau durerea oaselor (metastaze osoase).
- Dificultăți respiratorii sau dureri toracice (metastaze pulmonare).
- Dureri de cap, schimbări ale vederii (metastaze cerebrale).
- Probleme hepatice, icter.
- Pierderea în greutate și oboseală excesivă.
- Modificări ale pielii sau ale sânului.
Este important să se rețină că simptomele cancerului de san nu sunt întotdeauna cauzate de cancer mamar și pot avea și alte explicații. De exemplu, boala Paget a sânului este asociată cu prezența unui cancer de sân.
În majoritatea cazurilor, boala Paget a sânului este asociată cu prezența unui cancer de sân subiacent, adică cu un cancer care se dezvoltă în sân. Boala Paget a sânului reprezintă o manifestare rară a cancerului de sân, care afectează pielea mamelonului și ariolei (zona între mamelon și sân). De obicei, aceasta se manifestă prin roșeață, mâncărime, descuamare sau ulcerații ale pielii.
Investigatii
Screeningul pentru cancerul de sân sau screeningul mamar este esențial pentru depistarea precoce a acestei afecțiuni, ceea ce poate crește șansele de tratament și vindecare. Iată câteva modalități de screening pentru cancerul de sân:
Autoexaminarea sânilor : Femeile sunt încurajate să efectueze autoexaminări lunare ale sânilor pentru a observa orice schimbare în textura, formă sau noduli. Dacă se observă schimbări, este important să se consulte un medic.Mamografia : Mamografia este o radiografie a sânilor și este una dintre cele mai eficiente metode de screening pentru cancerul de sân. Se recomandă ca femeile să efectueze mamografii regulate, în funcție de vârstă și factorii de risc. De obicei, începând cu vârsta de 40-50 de ani, femeile sunt sfătuite să efectueze mamografii anuale sau la fiecare 2 ani. Această recomandare poate varia în funcție de țară și ghidurile medicale locale.Examinarea clinică a sânilor : În timpul unui examen medical de rutină, medicul poate efectua o examinare clinică a sânilor pentru a detecta orice anomalii.Mamografia cu tomosinteză : Această metodă folosește imagini tridimensionale pentru a oferi o imagine mai detaliată a sânilor. Este folosită ca metodă suplimentară pentru a crește acuratețea depistării cancerului de sân.Ultrasunetele mamare : Pentru unele paciente, ultrasunetele mamare pot fi folosite ca metodă suplimentară sau de confirmare a rezultatelor mamografiei.Examinare genetică : Pentru persoanele cu un istoric familial puternic de cancer de sân, se poate recomanda testarea genetică pentru a evalua riscul ereditar.
Investigatii
Consult medical
Mamografia : cea mai frecvent utilizată tehnică de screening. Implică realizarea de imagini cu raze X ale sânilor. Această procedură poate detecta mici anomalii sau tumori în sân înainte ca acestea să devină palpabile sau să provoace simptome. Mamografia este importantă, mai ales pentru femeile cu risc crescut de cancer mamar, precum cele cu antecedente familiale sau mutații genetice. Mamografia reprezintă principala investigație imagistică pentru screeningul cancerului de sân la femeile de peste 50 ani (la menopauză).Ecografia mamară : este o tehnică neinvazivă folosită adesea ca investigație suplimentară și complementară pentru a evalua zonele suspecte identificate prin mamografie. Aceasta utilizează ultrasunete pentru a crea imagini detaliate ale țesutului mamar. Ecografia este utilă pentru a determina dacă o leziune este lichidiană (chistică) sau solidă. Ecografia reprezintă principala investigație imagistică pentru screeningul cancerului de sân la femeile sub 50 ani (premenopauză).RMN-ul mamar : tehnică avansată de imagistică care poate fi folosită în cazurile specifice, cum ar fi pentru femeile cu risc crescut de cancer mamar sau atunci cand aspectul mamografic sau ecografic nu este concludent pentru diagnostic. Aceasta oferă imagini detaliate ale sânilor și poate identifica leziuni care pot fi trecute cu vederea de alte metode de screening.Biopsie
De cele mai multe ori, medicul va recomanda o biopsie, care presupune prelevarea unei probe de țesut din zona suspectă. Aceasta este analizată în laborator pentru a determina dacă există sau nu celule canceroase și, dacă da, ce tip de cancer mamar este prezent.
Este important să reținem că un rezultat pozitiv la unul dintre testele de screening sau diagnostice nu indică automat prezența cancerului mamar, dar poate indica necesitatea unor investigații suplimentare pentru a obține o evaluare mai precisă a situației.
Diagnostic
Consult medical de specialitate
După obținerea unui rezultat pozitiv, primul pas important este consultarea unui medic specialist în cancer mamar sau oncolog. Acest expert va examina rezultatele investigatiilor și va discuta cu dumneavoastră pentru a stabili pașii următori de investigații sau tratament.
În funcție de rezultatele biopsiei și de caz, pot fi necesare investigatii imagistice suplimentare, cum ar fi mamografia, mamografia cu tomosinteză, ecografia sau RMN-ul, pentru a evalua dimensiunea și extinderea tumorii.
Evaluarea histopatologică
Evaluarea histopatologică este un pas esențial în diagnosticul și stadializarea cancerului de sân. Iată câteva aspecte importante legate de evaluarea histopatologică în cancerul de sân:
Determinarea tipului de cancer : Prin evaluarea histopatologică, anatomo-patologul poate stabili tipul exact de cancer de sân, cum ar fi carcinomul ductal invaziv sau carcinomul lobular. Acest lucru este important deoarece tipul de cancer poate influența tratamentul și prognosticul.Gradul de diferențiere : Medicul anatomopatolog evaluează cât de bine seamănă celulele canceroase cu celulele sănătoase din sân. Aceasta se numește gradul de diferențiere sau gradul histologic și poate indica agresivitatea cancerului.Stadializarea cancerului : Pe baza evaluării histopatologice, se determină stadiul cancerului de sân, care indică mărimea tumorii, extinderea în ganglionii limfatici și eventualele metastaze. Acest lucru ajută la stabilirea tratamentului.
Evaluarea imunohistochimică (IHC)
Evaluarea imunohistochimică (IHC) este o tehnică utilizată în diagnosticul cancerului de sân, care implică folosirea anticorpilor specifici pentru a identifica și cuantifica diferiți markeri proteici în țesuturile canceroase. Această tehnică oferă informații detaliate despre caracteristicile moleculare ale cancerului de sân, ceea ce poate ghida tratamentul. Iată câteva aspecte importante legate de evaluarea imunohistochimică:
Receptorii hormonali : IHC poate determina prezența și cantitatea receptorilor hormonali, cum ar fi receptorii de estrogen și progesteron. Această informație este crucială pentru a decide dacă tratamentul hormonal este potrivit.Receptorul HER2 : Evaluarea imunohistochimică poate identifica prezența receptorului HER2, care poate influența decizia de a utiliza terapie țintită anti-HER2.Markerii de proliferare : IHC poate măsura markeri precum Ki-67, care reflectă rata de diviziune celulară și poate oferi informații despre agresivitatea tumorii.Subtipuri de cancer de sân : Bazându-se pe expresia receptorilor hormonali și a receptorului HER2, IHC poate ajuta la clasificarea cancerului de sân în diferite subtipuri, cum ar fi luminal A, luminal B, HER2-pozitiv sau triplu negativ.Evaluarea markerilor prognostici : IHC poate furniza date care ajută la estimarea prognosticului, cum ar fi riscul de recidivă sau metastazar.
Markeri tumorali sân
Markerii tumorali sunt substanțe produse de organism sau de celulele canceroase în cantități anormale și care pot fi măsurați în sânge sau în alte fluide corporale. În cazul cancerului de sân, există mai mulți markeri tumorali care pot fi utilizați în scopuri de diagnostic, monitorizare și evaluare a eficacității tratamentului. Iată câțiva dintre markerii tumorali importanți în cancerul de sân:
CA 15-3 (Antigenul cancerului 15-3) : CA 15-3 este un marker tumoral utilizat pentru monitorizarea evoluției cancerului de sân în timpul tratamentului și după acesta.CA 27.29 : Acest marker tumoral este strâns legat de CA 15-3 și este utilizat în mod similar pentru monitorizarea bolii.HER2 (Receptorul 2 pentru factorul de creștere epidermic) : HER2 este un marker important în cazul cancerului de sân, deoarece determină tipul de tratament țintit care poate fi aplicat în funcție de prezența sau absența acestui receptor.RE (Receptorii de estrogen) și RP (Receptorii de progesteron) : Acești receptorii ajută la determinarea dacă cancerul de sân este hormonosensibil sau nu, ceea ce poate influența tratamentul hormonal.Ki-67 : Ki-67 este un marker care indică rata de diviziune celulară și poate fi folosit pentru a evalua agresivitatea cancerului de sân.
Stadiile cancerului mamar
Scara ECOG (Eastern Cooperative Oncology Group) este un instrument folosit pentru evaluarea stării generale a pacienților cu cancer și determinarea capacității lor de a efectua activități zilnice obișnuite. Scara ECOG are scopul de a ajuta medicii să evalueze nivelul de funcționalitate al pacienților și să ghideze deciziile referitoare la tratament.
Cancerul de sân este clasificat în mai multe stadii, în funcție de mărimea tumorii primare, extinderea la ganglionii limfatici și prezența sau absența metastazelor în alte organe. Clasificarea stadiilor se face de obicei utilizând sistemul TNM (Tumor, Noduli limfatici, Metastaze), și sunt numerotate de la stadiul 0 la stadiul IV. Iată o scurtă descriere a fiecărui stadiu:
Cancer sân stadiul 0 (Carcinom in situ) : Cancerul este localizat la nivelul sânului și nu a invadat țesuturile din jur sau ganglionii limfatici. Aceasta este o fază precoce a cancerului de sân.Cancer sân stadiul I (T1, N0, M0) : Cancerul este de obicei mic și nu s-a răspândit la ganglionii limfatici sau alte organe.Cancer sân stadiul II (T2, T3, N0, M0 sau T0, N1, M0) : Cancerul poate fi mai mare sau poate avea invazie limfatică axilară (N1), dar nu s-a răspândit la alte organe.Cancer sân stadiul III (T0, N2, M0, T3, N2, M0 sau orice T, N3, M0) : Cancerul este mai avansat și poate avea invazie limfatică axilară extinsă sau extinsă în jurul sânului.Cancer sân stadiul IV (orice T, orice N, M1) : Cancerul de sân s-a răspândit la alte organe sau țesuturi din afara sânului, cum ar fi plămâni, oase, ficat sau creier. (Vindecarea cancerului de sân în stadiul IV devine dificilă. Tratamentul are ca scop controlul bolii, ameliorarea simptomelor și prelungirea vieții. Opțiunile includ chimioterapie, terapie hormonală, terapie țintită și alte tratamente, în funcție de tipul cancerului și răspândirea sa. Susținerea medicală și psihologică sunt importante pentru gestionarea cancerului la stadiul 4 și îmbunătățirea calității vieții.)
Fiecare stadiu are implicații diferite asupra tratamentului și prognosticului. În general, cancerul depistat în stadii mai timpurii are rate mai mari de vindecare și șanse mai bune de tratament cu succes. De aceea, screening-ul regulat și evaluarea medicală sunt importante pentru detectarea precoce a cancerului de sân.
Neoplasmul mamar
Un neoplasm mamar nu este neapărat cancer. Termenul "neoplasm" se referă la o creștere anormală a celulelor, dar nu specifică natura acestor celule. Un neoplasm poate fi benign (noncanceros) sau malign (canceros).
Un neoplasm mamar benign poate include formațiuni cum ar fi fibroamele sau adenomioamele. Acestea nu sunt cancere și, de obicei, nu se răspândesc în alte părți ale corpului.
În schimb, un neoplasm mamar malign se referă la un cancer de sân. Acesta este un tip de neoplasm care implică creșterea anormală a celulelor maligne care pot invada țesuturile din jur și pot răspândi în alte părți ale corpului.
Deci, un neoplasm mamar poate să fie fie benign (noncanceros) fie malign (cancer), iar diferențierea între acestea necesită de obicei investigații medicale, cum ar fi biopsia, pentru a determina natura exactă a tumorii.
Evoluția cancerului de sân variază de la o persoană la alta și depinde de mai mulți factori. Nu există un răspuns simplu la întrebarea cât de repede avansează cancerul la sân, deoarece acesta depinde de următorii factori:
Tipul de cancer : Există mai multe tipuri de cancer de sân, iar unele pot fi mai agresive decât altele. De exemplu, cancerul de sân inflamator este cunoscut pentru evoluție rapidă.Tratamentu : Tratamentul cancerului de sân poate include chirurgie, radioterapie, chimioterapie, terapie hormonală, terapie țintită sau imunoterapie, în funcție de stadiu și tipul de cancer. Alegerea și eficacitatea tratamentului pot influența evoluția bolii.Factorii individuali :Factorii precum vârsta pacientului, starea generală de sănătate, istoricul medical și răspunsul la tratament pot influența evoluția cancerului de sân. Cancerul de sân poate avea o serie de complicații, mai ales în stadiile avansate ale bolii sau în cazul unui tratament dificil. Iată câteva dintre complicațiile asociate cu cancerul de sân:
Cancer la sân metastaze : Una dintre cele mai grave complicații este răspândirea cancerului la alte organe sau țesuturi, cum ar fi oasele, ficatul, plămânii sau creierul. (Mastita carcinomatoasă denumită și carcinomatoza mamară, este o complicație rară și avansată a cancerului de sân. Această afecțiune apare atunci când celulele canceroase din sân se răspândesc în țesuturile din jur sau în alte organe din corp).Edem limfatic : Îndepărtarea ganglionilor limfatici sau tratamentul radiației poate provoca acumularea de lichid în țesuturile din jur, ceea ce duce la umflarea membrelor (edem limfatic).Durere : Cancerul de sân sau tratamentele asociate pot cauza durere, disconfort sau senzații neplăcute în zona sânilor sau în alte părți ale corpului.Infecții : Chirurgia sau tratamentul radioterapic pot crește riscul de infecții în zona sânilor.Deficit de mișcare sau disfuncții fizice : Tratamentul și intervențiile chirurgicale pot afecta mobilitatea sau funcționalitatea sânilor și a umerilor, ceea ce poate duce la disfuncții fizice.Probleme de sănătate psihologică : Diagnosticul și tratamentul cancerului de sân pot provoca stres, anxietate, depresie și alte probleme de sănătate mentală.Probleme legate de calitatea vieții : Tratamentul poate afecta calitatea vieții prin efecte secundare cum ar fi greața, oboseala, pierderea părului și schimbări ale greutății.Disfuncții sexuale : Tratamentul și modificările corporale pot afecta viața sexuală a pacientelor.Recidiva : După tratamentul inițial, cancerul de sân poate recidiva în același sân sau în altă parte a corpului.
Tratament
Chirurgie (Mastectomii/lumpectomii)
Mastectomii
Mastectomie totală sau simplă : Îndepărtarea întregului sân afectat.Mastectomie radicală modificată : Îndepărtarea sânului afectat și a unor ganglioni limfatici din apropiere.Mastectomie bilaterală : Îndepărtarea ambilor sâni, adesea pentru a reduce riscul de recidivă în cazurile de cancer ereditar.
Lumpectomie
Lumpectomia, cunoscută și sub denumirea de sectorectomie sau chirurgie conservatoare a sânului, implică îndepărtarea doar a tumorii și a unei cantitati de țesut sănătos din jurul acesteia. Scopul este de a conserva cât mai mult din sânul natural al pacientului(lumpectomia poate fi si tratament pentru carcinomul mamar invaziv).
În timpul intervenției chirurgicale pentru cancerul de sân, se pot efectua biopsii ale ganglionilor limfatici axilari pentru a determina dacă cancerul s-a răspândit la nivelul acestor ganglioni. Aceasta este o parte importantă a stadializării cancerului.
Radioterapia
Modalitate de tratament care utilizează radiații ionizante pentru a distruge sau a încetini creșterea celulelor canceroase. În cazul cancerului de sân, radioterapia este adesea utilizată în următoarele situații:
Radioterapie sân postoperatorie (adjuvantă) : După o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea tumorii de sân (lumpectomie sau mastectomie), radioterapia poate fi recomandată pentru a reduce riscul de recidivă în zona sânului sau în ganglionii limfatici axilari. Acest lucru se aplică mai ales în cazurile în care tumorile au fost mari sau când s-a răspândit la ganglionii limfatici.Radioterapie neoadjuvantă : Uneori, radioterapia este administrată înainte de intervenția chirurgicală pentru a micșora tumorile mari sau pentru a face ca acestea să fie mai ușor de îndepărtat. Aceasta poate fi o opțiune în cazurile în care intervenția chirurgicală inițială ar putea fi dificilă.Radioterapie în tratamentul cancerului mamar avansat : În cazurile de cancer mamar avansat sau când cancerul s-a răspândit la alte organe, radioterapia poate fi utilizată pentru a trata zonele afectate sau pentru a controla simptomele, cum ar fi durerea sau tumefactia.Radioterapie de boost : După radioterapia postoperatorie, este posibil să se administreze un "boost" de radiații la zona din sân unde a fost îndepărtată tumoarea. Acesta este un tratament suplimentar concentrat asupra zonei afectate.
Tratament hormonal cancer sân
Adesea utilizată în cazurile de cancer de sân cu receptori hormonali pozitivi, constă în administrarea de medicamente care reduc nivelul hormonilor estrogen sau progesteron sau reduc acțiunea acestora cu scopul de a încetini creșterea tumorii.
Terapie țintită
Abordare care vizează specific anumite anomalii moleculare sau proteine din celulele canceroase, fără a afecta celulele sănătoase din organism. Această terapie poate fi utilizată în combinație cu alte modalități de tratament sau ca tratament independent, în funcție de tipul și stadiul cancerului de sân.
Utilizarea medicamentelor pentru a distruge sau controla celulele canceroase, de obicei administrate prin injectare sau perfuzie intravenoasă.
Imunoterapie
Stimularea sistemului imunitar pentru a lupta împotriva celulelor canceroase.
Terapie cu anticorpi monoclonali: Utilizarea unor proteine specifice pentru a bloca creșterea celulelor canceroase.
Tratamentul suplimentar administrat după intervenția chirurgicală pentru a reduce riscul de recidivă.
Tratamentul administrat înainte de intervenția chirurgicală pentru a micșora tumorile.
Managementul simptomelor și susținerea calității vieții pacientului.
Vindecarea completă a cancerului depinde de mai mulți factori, cum ar fi stadiul, tipul de cancer, tratamentul și factorii individuali. Unele persoane se recuperează complet, în timp ce altele pot trăi cu cancerul ca pe o afecțiune cronică. Obiectivul tratamentului este controlul bolii și îmbunătățirea calității vieții.
Post-tratament
Consulturi de urmărire a recidivei : Urmați planul de consultații recomandat de către medicul oncolog. Acesta va stabili frecvența și tipul de consulturi necesare în funcție de stadiul și tipul cancerului de sân.Mamografii regulate : Continuați să efectuați mamografii la intervale regulate, conform recomandărilor medicului. Mamografiile periodice ajută la detectarea precoce a recurențelor sau a altor probleme legate de sân.Autoexaminarea sânilor : Continuați să vă autoexaminați sânii lunar și să fiți atente la orice schimbare sau simptom nou. Dacă observați anomalii, informați imediat medicul.Teste specifice : În funcție de recomandările medicului, pot fi necesare teste suplimentare, cum ar fi analize de sânge, imagistică medicală (CT, RMN etc.) sau alte investigații pentru a evalua starea generală de sănătate.Stil de viață sănătos : Mențineți un stil de viață sănătos care include o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și evitarea obiceiurilor nocive precum fumatul și consumul excesiv de alcool. Aceste măsuri pot contribui la menținerea sănătății și la reducerea riscului de recurență. Alimentatia în cancerul de sân și post tratament poate juca un rol important în recuperare și în menținerea unei stări generale de sănătate.Susținere emoțională: : Continuați să primiți sprijin emoțional de la familie, prieteni sau grupuri de suport pentru supraviețuitori de cancer. Diagnosticul de cancer poate fi o experiență emoțională dificilă, iar sprijinul psihologic este esențial.Monitorizarea efectelor secundare: : Dacă aveți efecte secundare persistente din cauza tratamentului, discutați cu medicul despre gestionarea lor și despre orice intervenții necesare.
Locațiile noastre
Profesor Doctor Radioterapie
Medic Primar Oncologie Medicală
Șef Secție Radioterapie
Șef Secție Oncologie Medicală
Cancerul de prostată este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbați, iar depistarea precoce poate crește semnificativ șansele de tratament eficient. Înțelegerea simptomelor, a factorilor de risc, a rolului testului PSA și a opțiunilor terapeutice disponibile este esențială pentru o gestionare corectă a bolii.
Lorem Ipsum is simply dummy text of the printing and typesetting industry. Lorem Ipsum has been the industry's standard dummy text ever since the 1500s, when
Cancerul de sân doare?
În general, cancerul de sân nu provoacă durere în stadiile incipiente. Durerea poate apărea în stadii avansate, dar și din alte cauze benigne. Orice disconfort persistent trebuie evaluat medical.
Care este primul simptom al cancerului de sân?
Cel mai frecvent simptom este apariția unui nodul ferm și nedureros în sân sau axilă. Alte semne pot include retragerea mamelonului, modificări de formă sau scurgeri mamelonare.
Cum se simte un nodul canceros la sân?
Ce înseamnă cancer de sân HER2-pozitiv?
Se poate vindeca cancerul de sân?
Da, mai ales dacă este depistat devreme. Tratamentul include chirurgie, chimioterapie, radioterapie sau terapii hormonale/țintite, în funcție de tipul și stadiul bolii.
Care este diferența dintre CDIS și CDI?
- CDIS (Carcinom ductal in situ): nu a invadat țesuturile din jur; e considerat stadiu 0.
- CDI (Carcinom ductal invaziv): a pătruns în țesutul mamar și se poate răspândi.
Ce rol are mamografia în depistarea cancerului?
Mamografia este principala metodă de screening și poate detecta cancerul de sân înainte de apariția simptomelor. Este recomandată anual sau la 2 ani, începând de la 40-50 de ani.