Cancer ficat/hepatic

Durere în partea superioară a abdomenului
Pierdere în greutate neintenționată
Oboseală și slăbiciune
Icter (colorarea pielii și a ochilor în galben)
Pierderea poftei de mâncare
Grețuri și vărsături
Sângerări inexplicabile
Umflarea abdomenului sau a picioarelor

Traseu Medical

* la cererea medicului oncolog

** pasii exacti de urmati de la momentul diagnosticului se decid NUMAI impreuna cu medicul oncolog, investigatiile suplimentare se fac doar la cererea acestuia

*** primul pas este sa mergeti catre medicul de familie pentru consult si recomandari

Definiție

Cancerul la ficat este o afecțiune în care celulele normale din ficat încep să se dezvolte și să se înmulțească în mod necontrolat, formând o masă anormală de celule numită tumoare (tumoare la ficat).

Tipuri de cancer de hepatic

Carcinomul hepatocelular (CHC sau hepatocarcinomul): Acest tip de cancer la ficat începe în celulele hepatocitelor, care reprezintă majoritatea celulelor ficatului. CHC este asociat adesea cu ciroza hepatică, care poate fi cauzată de hepatite virale cronice, alcoolism sau alte boli hepatice.

Cauze si factori de risc

Cancerul la ficat poate fi influențat de o varietate de cauze și factori de risc. Printre acestea se numără:

Infecții hepatice: Infecția cronică cu virusurile hepatitice B (VHB) și C (VHC) este un factor major de risc pentru cancerul hepatic. Aceste infecții pot duce la inflamarea cronică a ficatului (hepatită cronică), care, în timp, poate evolua către ciroză și ulterior către cancer hepatic.
Consumul excesiv de alcool: Consumul excesiv de alcool poate contribui la apariția cirozei hepatice, un factor de risc important pentru cancerul la ficat.
Boala ficatului gras non-alcoolic (FGNA): O afecțiune în care se acumulează grăsime în ficat poate progresa către ficatul gras non-alcoolic, iar în unele cazuri, poate duce la ciroză și, ulterior, la cancer hepatic.
Boli hepatice cronice: Afecțiuni precum hemocromatoza (depunerea excesivă de fier în ficat), boli autoimune hepatice și altele pot crește riscul de cancer hepatic.
Expunerea la substanțe chimice nocive: numite substanțe chimice pot crește riscul de cancer la ficat.
Boli genetice: Anumite boli genetice, cum ar fi hemocromatoza ereditară și tulburările de metabolism ereditare, pot crește riscul de cancer hepatic.
Diabetul: Persoanele cu diabet zaharat prezintă un risc crescut de a dezvolta cancer hepatic.
Factori de mediu: Poluarea și expunerea la substanțe chimice din mediu pot contribui la riscul de cancer la ficat.
Sexul: Bărbații sunt, în general, mai predispuși la dezvoltarea cancerului hepatic decât femeile.
Vârsta înaintată: Riscul de cancer hepatic crește odată cu înaintarea în vârstă.

Stilul de viață și factorii de mediu

Stilul de viață și factorii de mediu joacă un rol semnificativ în riscul dezvoltării cancerului la ficat. Iată cum acești factori pot influența sănătatea ficatului:

Consumul excesiv de alcool: Consumul cronic și excesiv de alcool poate duce la ciroză hepatică, un factor de risc major pentru cancerul la ficat.
Tutunul: Fumatul poate crește riscul de cancer la ficat, în special la persoanele care au și alte factori de risc, cum ar fi infecția cu virusul hepatitic.
Alimentația neechilibrată: O dietă bogată în grăsimi saturate, zahăr și alimente procesate poate contribui la boala ficatului gras non-alcoolic (FGNA), care poate progresa către ciroză și cancer la ficat.
Supraponderabilitatea și obezitatea: Persoanele supraponderale sau obeze sunt predispuse la FGNA, ciroză hepatică și, implicit, la creșterea riscului de cancer hepatic.
Infecția cu virusul hepatitic: Infecția cu virusul hepatitic B (VHB) sau hepatic C (VHC) este un factor de risc major pentru cancerul la ficat. Transmiterea acestor viruși poate avea loc prin contactul cu sângele infectat, contact sexual sau de la mamă la copil în timpul nașterii.
Consumul de anumite medicamente: Unele medicamente și substanțe chimice folosite pe termen lung pot afecta ficatul și pot crește riscul de cancer hepatic.

Simptome

Simptomele cancerului hepatic pot varia și pot depinde de stadiul la care este diagnosticată afecțiunea.

Simptome cancer la ficat (hepatic)

Durere în partea superioară a abdomenului: Disconfortul sau durerea în zona ficatului poate fi un simptom, însă acesta nu este întotdeauna prezent.
Pierdere în greutate neintenționată: Pierderea în greutate fără o cauză aparentă poate fi un semn de cancer hepatic.
Oboseală și slăbiciune: Persoanele cu cancer hepatic pot resimți oboseală excesivă și slăbiciune.
Icter (colorarea pielii și a ochilor în galben): Icterul poate apărea atunci când ficatul nu funcționează corespunzător și bilirubina (un pigment biliar) se acumulează în organism.
Pierderea poftei de mâncare: Anorexia sau pierderea poftei de mâncare poate fi un simptom al cancerului hepatic.
Grețuri și vărsături: Apariția frecventă a grețurilor și vărsăturilor poate fi asociată cu cancerul la ficat.
Urină închisă la culoare: Urina de culoare închisă poate fi un semn de disfuncție hepatică.
Sângerări inexplicabile: Sângerările anormale sau formarea de vânătăi ușoare pot indica probleme cu funcția hepatică.
Umflarea abdomenului sau a picioarelor: Retenția de lichide poate duce la umflarea abdomenului sau a picioarelor.

Simptome cancer ficat - ultima fază

În stadiul avansat al cancerului la ficat, numit și stadiul IV sau stadiul final, tumora s-a extins semnificativ în alte părți ale ficatului sau s-a răspândit în alte organe ale corpului. Simptomele în această fază pot fi variate și pot include:

Durere abdominală: Disconfortul sau durerea în partea superioară a abdomenului poate fi prezentă din cauza dimensiunii mari a tumorii sau a extinderii cancerului în jurul ficatului.
Ascită: Este acumularea de lichid în cavitatea abdominală, ducând la umflarea abdomenului.
Edeme: Retenția de lichide poate duce la umflarea picioarelor și a gleznelor.
Confuzie sau letargie: În cazul metastazelor cerebrale sau a afectării funcției hepatice, pot apărea simptome neurologice, cum ar fi confuzia sau letargia.
Sângerări: Cancerul hepatic avansat poate afecta funcția de coagulare a sângelui, ducând la sângerări anormale sau la formarea de vânătăi ușoare.
Oboseală și slăbiciune: Stadiul avansat al bolii poate provoca oboseală severă și slăbiciune generalizată.

Investigatii

Metodele de screening pentru cancerul la ficat pot include:

Analize de sânge pentru markeri tumorali: Unele teste de sânge pot măsura nivelurile de substanțe eliberate de celulele canceroase hepatice. Markerii tumorali hepatici, cum ar fi alfa-feto proteina (AFP) și des-carboxi-protrombina (DCP), pot fi monitorizați pentru a detecta eventuale anomalii.
Imagistică medicală: Tehnologiile de imagistică medicală, cum ar fi ecografia, tomografia computerizată (CT) și rezonanța magnetică (RMN), pot fi utilizate pentru a examina ficatul și a detecta eventuale mase sau leziuni.

Diagnostic

Diagnosticul cancerului la ficat implică mai multe etape și tehnici, și este de obicei realizat de către un echipă medicală specializată în hepatologie și oncologie. Iată principalele modalități de diagnostic pentru cancerul la ficat:

Anamneză și examinare fizică: Medicul va colecta informații cu privire la simptomele prezentate, istoricul medical al pacientului și factorii de risc. Examinarea fizică poate implica palparea abdomenului pentru a evalua dimensiunea ficatului și a identifica eventualele umflături sau zone dureroase.
Analize de sânge:: Se pot efectua analize de sânge pentru a evalua funcția hepatică și pentru a detecta markeri tumorali hepatici. Nivele crescute ale acestor markeri pot sugera prezența cancerului la ficat.
Imagistică medicală:
- Ecografia abdominală: Este o metodă de bază pentru a evalua ficatul și alte organe din abdomen.
- Tomografia computerizată (CT) Aceste tehnici oferă imagini detaliate ale ficatului și pot identifica leziunile sau masele.
- Rezonanța magnetică (RMN):
- ColangioRMN: Se utilizează pentru evidențierea căilor biliare în cazul obstrucțiilor/blocajelor de la aceste nivele
Biopsie hepatică: Dacă imaginile indică prezența unei mase sau leziuni, medicul poate recomanda o biopsie hepatică. Aceasta implică prelevarea de mostre de țesut din ficat pentru a fi examinate sub microscop și pentru a confirma prezența cancerului.
Puncție aspirativă cu ac fin (FNA): În unele cazuri, se poate realiza o FNA pentru a colecta lichid sau celule din ficat folosind un ac subțire.

Cancer la ficat - durata de viață

Durata de viață pentru persoanele diagnosticate cu cancer la ficat poate varia semnificativ în funcție de mai mulți factori, cum ar fi stadiul la momentul diagnosticului, tipul specific de cancer hepatic, gradul de agresivitate al tumorii, răspunsul la tratament și starea generală de sănătate a pacientului. Este important să înțelegeți că prognosticul este individual și poate fi influențat de multiple variabile.

Prognosticul este adesea descris în termeni de supraviețuire la 5 ani, care reprezintă procentul de persoane diagnosticate cu cancer la ficat care trăiesc cel puțin 5 ani după diagnostic. Cu toate acestea, aceste cifre sunt medii și nu prezic rezultatul individual. Iată câțiva factori care pot afecta durata de viață:

Stadiul cancerului la momentul diagnosticului: Cu cât cancerul este diagnosticat într-un stadiu mai precoce, cu atât tratamentul are mai multe șanse de succes și prognosticul este mai favorabil.
Prezența metastazelor: cele mai frecvente locuri unde cancerul de ficat poate metastaza sunt – plămânii, oasele, peritoneul, glandele suprarenale.
Gradul de agresivitate al tumorii: Anumite caracteristici ale tumorii, precum gradul de diferențiere și rata de creștere, pot influența prognosticul.
Răspunsul la tratament: Eficiența tratamentului, inclusiv chirurgia, imunoterapia, terapia țintită, chimioterapia, radioterapia sau alte terapii, poate afecta semnificativ durata de viață.
Starea generală de sănătate: Alte afecțiuni medicale preexistente și starea generală de sănătate a pacientului pot influența răspunsul la tratament și recuperarea.

Metastazele hepatice

Metastazele la ficat se referă la răspândirea cancerului în ficat de la alte organe sau țesuturi. Ficatul este un organ comun pentru metastaze deoarece primește sângele direct de la majoritatea organelor din corp prin vena portală, făcându-l un loc susceptibil pentru răspândirea celulelor canceroase.

Cancerul care s-a răspândit în ficat este denumit metastază hepatică și nu este considerat cancer hepatic primar, ci o formă de cancer secundar. Cele mai frecvente tipuri de cancer care metastazează în ficat sunt cancerele de colon, sân, stomac, pancreas, plămâni și alte organe.

Metastazele la ficat în ultima fază (metastază hepatică grad 4) pot fi asociate cu simptome severe și pot indica progresia bolii.

Tratament

Tratamentul cancerului la ficat depinde de mai mulți factori, localizare, stadiul bolii, gradul de agresivitate al tumorii, starea generală de sănătate a pacientului și opțiunile terapeutice disponibile. Unele dintre opțiunile de tratament pentru cancerul la ficat pot include:

Chirurgia

Hepatectomia/bold>: Îndepărtarea parțială sau totală a ficatului poate fi o opțiune, în special pentru tumori localizate și în absența cirozei extinse.
Transplantul de ficat: Pentru anumite cazuri de cancer hepatic și ciroză, transplantul de ficat poate fi o opțiune, dar nu este potrivit pentru toți pacienții și depinde de disponibilitatea unui donator compatibil.

Ablatia termica

Ablația prin radiofrecvență: Utilizează undele radio pentru a încălzi și distruge celulele canceroase.
Ablația prin microunde: Folosește microunde pentru a încălzi și distruge țesuturile canceroase.

Embolizarea

Chemoembolizare: Un procedeu care implică blocarea arterelor care alimentează tumora și administrarea directă de chimioterapie în zona afectată.
Embolizarea cu particule: Utilizează particule pentru a bloca fluxul de sânge către tumoare.

Terapie țintită: Utilizează medicamente care vizează specific anumite caracteristici ale celulelor canceroase.

Imunoterapia: Stimulează sistemul imunitar al organismului pentru a lupta împotriva celulelor canceroase.

Terapia combinată: Pentru unele cazuri, se pot utiliza mai multe modalități de tratament în combinație pentru a îmbunătăți eficacitatea.

Post-tratament

Perioada post tratament pentru cancerul la ficat este o etapă importantă în îngrijirea pacientului, care implică monitorizarea stării de sănătate, gestionarea efectelor secundare ale tratamentului și susținerea pacientului pe parcursul procesului de recuperare. Iată câteva aspecte cheie legate de perioada post tratament pentru cancerul la ficat:

Monitorizarea continuă: După tratament, pacientul va fi supus unui program regulat de monitorizare medicală. Acest lucru poate implica teste de imagistică (ecografie, CT, RMN), analize de sânge pentru markeri tumorali și examinări fizice regulate. Scopul este detectarea precoce a oricăror semne de recidivă sau progresie a bolii.
Gestionarea efectelor secundare: Tratamentele precum imunoterapia, terapia țintită sau radioterapia pot avea efecte secundare. Este important ca pacientul să discute deschis cu echipa medicală despre orice simptome sau efecte secundare resimțite, astfel încât acestea să poată fi gestionate corespunzător.
Reabilitarea: În funcție de tipul de tratament, pacientul poate beneficia de programe de reabilitare care îi pot ajuta să-și recâștige forța, să-și îmbunătățească calitatea vieții și să se adapteze la schimbările survenite în urma tratamentului.
Suport emoțional și psihologic: Cancerul și tratamentul pot afecta aspecte emoționale și psihologice. Este important ca pacientul să aibă acces la suport psihologic, fie prin intermediul consilierilor, grupurilor de suport sau altor servicii specializate.
Stil de viață sănătos: Adoptarea unui stil de viață sănătos poate contribui la recuperare și la menținerea stării generale de sănătate. Aceasta include alimentația echilibrată, exercițiile fizice regulate și evitarea factorilor de risc cunoscuți, cum ar fi consumul excesiv de alcool și fumatul.
Reintegrarea în activitățile de zi cu zi: Pe măsură ce pacientul se recuperează, poate fi important să își reia treptat activitățile de zi cu zi. În acest proces, comunicarea cu echipa medicală pentru a stabili pași realiști și pentru a primi sprijin în gestionarea schimbărilor de viață este esențială.