Cancer Cai Biliare

Durere abdominală în partea superioară
Greață și vărsături
Icter
Pierdere în greutate neintenționată
Modificări ale culorii urinei și a materiilor fecale
Oboseală severă
Febră persistentă

Traseu Medical

* la cererea medicului oncolog

** pasii exacti de urmati de la momentul diagnosticului se decid NUMAI impreuna cu medicul oncolog, investigatiile suplimentare se fac doar la cererea acestuia

*** primul pas este sa mergeti catre medicul de familie pentru consult si recomandari

Definiție

Cancerul de căi biliare sau colangiocarcinomul este un termen general folosit pentru a descrie cancerul care se dezvoltă în căile biliare. Aceste căi biliare includ canalele prin care bila este transportată din ficat în intestine pentru a ajuta la digestia grăsimilor. Cancerul de căi biliare poate afecta diferite părți ale acestor căi, inclusiv canalele intrahepatice (în interiorul ficatului) și canalele extrahepatice (în afara ficatului). Căile biliare principale sunt un sistem de conducte prin care bilă este transportată din ficat și vezica biliară în intestinul subțire, unde participă la procesul de digestie. Principalele componente ale căilor biliare includ:

Colangiocarcinom intrahepatic
Colangiocarcinom perihilar (tumora Klatskin)
Colangiocarcinom distal

Ductul hepatic comun: Este format prin unirea ductelor hepatice drept și stâng, care colectează bila din ficat. Ductul hepatic comun se combină apoi cu ductul cistic pentru a forma ductul biliar comun
Ductul cistic: Este conductul care conectează vezica biliară la ductul hepatic comun. Atunci când vezica biliară se contractă, bilă este eliberată în ductul cistic și apoi în ductul hepatic comun.
Ductul biliar comun: Este format prin unirea ductului hepatic comun cu ductul cistic. Ductul biliar comun transportă bilă din ficat și vezica biliară în intestinul subțire, unde participă la digestie. Înainte de a se deschide în intestin, ductul biliar comun se unește cu canalul pancreatic pentru a forma ampula Vater, locul unde bilele și enzimele pancreatice sunt eliberate în intestin.

Tipuri de cancer de căi biliare

Colangiocarcinom intrahepatic: Se dezvoltă în interiorul ficatului, în canalele biliare care sunt situate în țesutul hepatic. Această formă reprezintă aproximativ 10-20% din toate cazurile de colangiocarcinom.
Colangiocarcinom perihilar (tumora Klatskin): Afectează zona unde canalele biliare intrahepatice se unesc pentru a forma canalele biliare principale, chiar înainte de a intra în ficat. Aceasta este cea mai comună formă de colangiocarcinom și reprezintă aproximativ 50-60% din cazuri.
Colangiocarcinom distal: Se dezvoltă în porțiunea inferioară a căilor biliare, aproape de vezica biliară sau în partea de jos a canalelor biliare. Acest tip reprezintă aproximativ 20-30% din cazuri.

Cauze si factori de risc

Cauzele exacte ale cancerului de căi biliare nu sunt complet înțelese, dar există anumiți factori de risc și condiții asociate care pot crește probabilitatea dezvoltării acestui tip de cancer.

Cauze apariție colangiocarcinom

Calculi biliari: Prezența pietrelor la nivelul vezicii biliare sau căilor biliare poate crește riscul de inflamație și infecție, care pot contribui la dezvoltarea cancerului de căi biliare.
Ciroză: Persoanele cu ciroză hepatică, care este o leziune cronică a ficatului, au un risc crescut de cancer hepatic, care poate afecta și căile biliare.
Infecții hepatice cronice: Infecțiile hepatice cronice cu virusuri precum hepatita B sau C pot crește riscul de cancer hepatic și, implicit, de cancer de căi biliare.
Sindromul inflamației biliare primare: Este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă celulele ficatului și poate duce la inflamație și cicatrizare, crescând riscul de cancer de căi biliare.
Problemele cu ductele biliare: Unele condiții și factori care afectează ductele biliare pot contribui la apariția cancerului de căi biliare.
Anomaliile congenitale: Anomaliile congenitale ale căilor biliare pot crește riscul de dezvoltare a cancerului.
Vârsta și sexul: Riscul de cancer de căi biliare crește odată cu înaintarea în vârstă. De asemenea, acest tip de cancer apare mai des la femei decât la bărbați.
Fumatul: Fumatul poate crește riscul de cancer de vezică biliară.
Expunerea la substanțe toxice: Anumite substanțe chimice sau substanțe toxice la locul de muncă sau în mediul înconjurător pot contribui la dezvoltarea cancerului de căi biliare.

Stilul de viață și factorii de mediu

Anumite aspecte ale stilului de viață și factorii de mediu pot contribui la riscul de cancer de căi biliare.

Fumatul: Fumatul poate fi asociat cu un risc crescut de cancer de vezică biliară.
Alcoolul: Consumul excesiv de alcool poate fi legat de un risc crescut de cancer hepatic, iar acesta poate afecta și căile biliare.
Alimentația: O dietă bogată în grăsimi și săruri, precum și o alimentație deficitară în fructe și legume, poate contribui la riscul de cancer hepatic, care poate afecta căile biliare.
Infectiile parazitare: Consumul de alimente contaminate cu paraziți biliari poate crește riscul de infecții ale căilor biliare și, în consecință, poate contribui la dezvoltarea cancerului de căi biliare.
Expunerea la substanțe toxice la locul de muncă: Anumite ocupații sau expunerea la substanțe chimice toxice la locul de muncă pot crește riscul de cancer de căi biliare.
Infecții hepatice: Infecțiile cronice cu virusuri hepatitice, cum ar fi hepatita B și C, pot spori riscul de cancer hepatic și pot afecta căile biliare.
Obezitatea: Persoanele supraponderale sau obeze pot avea un risc crescut de dezvoltare a cancerului hepatic, care poate afecta și căile biliare.
Diabetul: Diabetul zaharat a fost asociat cu un risc crescut de cancer hepatic, iar aceasta poate afecta căile biliare.

Simptome

Simptomele cancerului de căi biliare pot varia în funcție de stadiul și localizarea cancerului. În stadiile incipiente, acest tip de cancer poate să nu producă simptome evidente.

Simptome cancer biliar

Durere abdominală: Durerea sau disconfortul în partea superioară a abdomenului sau în spatele coastelor pot fi simptome ale cancerului biliar.
Greață și vărsături: Aceste simptome pot apărea ca rezultat al acumulării de bilă în organism din cauza obstrucției căilor biliare.
Icter (colorare galbenă a pielii și a ochilor): Icterul este un simptom comun și apare atunci când căile biliare sunt blocate, iar bilă nu poate fi eliminată normal din ficat.
Pierdere în greutate neintenționată: Pierderea în greutate fără o cauză aparentă poate fi un semn al cancerului.
Modificări ale culorii urinei și a materiilor fecale: Urina poate deveni mai închisă la culoare, în timp ce fecalele pot deveni mai deschise sau de culoare pală.
Oboseală: Cancerul poate provoca oboseală severă, care nu poate fi ameliorată prin odihnă.
Febră: O febră persistentă poate apărea în cazul unui cancer de căi biliare, mai ales dacă există infecții asociate cu obstrucția căilor biliare.

Investigatii

Diagnosticul cancerului de căi biliare implică o serie de proceduri și teste care pot ajuta la identificarea prezenței cancerului și la determinarea caracteristicilor acestuia. Iată câteva modalități comune de diagnostic:

Evaluare clinică și istoric medical: Medicul va discuta cu pacientul despre simptome, istoric medical, factori de risc și alte informații relevante.

Analize de sânge: Se pot efectua analize de sânge pentru a evalua nivelurile de enzime hepatice și markerii tumorali. Nivelurile crescute ale markerilor tumorali pot sugera prezența cancerului de căi biliare.

Imagistică medicală:

Ecografia abdominală: Poate fi utilizată pentru a vizualiza ficatul, vezica biliară și căile biliare.
Tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN): Pot oferi imagini detaliate ale ficatului și căilor biliare, ajutând la identificarea tumorilor, afectarea ganglionara sau ale altor organe sau alte anomali
Colangiopancreatografia cu rezonanță magnetică sau colangiografia endoscopică retrogradă: Pot fi utilizate pentru a evalua mai detaliat căile biliare și pentru a lua mostre de țesut pentru biopsie.
Biopsie: Obținerea unei probe de țesut (biopsie) din zona afectată poate confirma diagnosticul de cancer și poate oferi informații despre tipul specific de cancer și gradul său de agresivitate.
PET-CT: Această investigație poate fi utilizată în anumite situații pentru a evalua răspândirea cancerului în alte părți ale corpului.

Diagnostic

Stadializarea: După confirmarea diagnosticului, este important să se determine stadiul cancerului, adică cât de mult s-a răspândit. Acest lucru ajută la planificarea tratamentului adecvat.

Medicul oncolog poate pentru a stabili cel mai corect plan de tratament sa solicite inclusiv efectuarea unei scintigrafii osoase. Scintigrafia osoasa este un examen de medicina nucleara care, prin injectarea intravenoasa a unui radiofarmaceutic purtator de izotopi radioactivi, permite identificarea prezentei unei leziuni osoase care determina o acumulare a trasorului clar vizibila in imaginea corespunzatoare.

Tratament

Tratamentul cancerului de căi biliare depinde de mai mulți factori, inclusiv tipul și stadiul cancerului, localizarea tumorii, starea generală de sănătate a pacientului și alți factori individuali. În general, tratamentul poate include o combinație de următoarele opțiuni:

Chirurgie: Eliminarea tumorii este adesea o opțiune în stadiile incipiente ale cancerului de căi biliare externe și uneori ale celui perihilar. Chirurgia poate implica excizia parțială a ficatului, vezicii biliare sau a segmentelor din căile biliare afectate. În cazul cancerului de căi biliare, stenturile pot fi plasate pentru a îmbunătăți drenajul biliar și pentru a ameliora simptomele. Căile biliare infundate pot contribui la dezvoltarea cancerului de căi biliare sau a altor tipuri de cancer hepatic prin generarea unui mediu favorabil pentru inflamație și leziuni ale țesuturilor. Un stent biliar este un dispozitiv tubular, de obicei fabricat din metal sau material plastic, care este plasat în interiorul unei căi biliare pentru a menține deschiderea acesteia și pentru a ajuta deblocarea căilor biliare.)
Radioterapie: Utilizarea razelor pentru a distruge celulele canceroase sau pentru a încetini creșterea tumorii. Radioterapia poate fi administrată înainte sau după chirurgie sau ca tratament paliativ pentru a ameliora simptomele.
Chimioterapie: Utilizarea medicamentelor anticanceroase pentru a distruge sau încetini creșterea celulelor canceroase. Chimioterapia poate fi administrată înainte sau după chirurgie, în funcție de stadiul cancerului
Terapie țintită: Utilizarea medicamentelor care vizează specific anumite anomalii genetice sau proteine prezente în celulele canceroase. Aceste medicamente pot fi utilizate în combinație cu alte tratamente.
Imunoterapie: Stimularea sistemului imunitar pentru a lupta împotriva celulelor canceroase. Imunoterapia este în curs de studiu pentru cancerul de căi biliare și poate fi utilizată în anumite cazuri.
Endoscopie și intervenții radiologice: În cazul în care tumora blochează căile biliare, proceduri endoscopice sau intervenții radiologice pot fi utilizate pentru a elibera obstrucția și a îmbunătăți drenajul bilei.
Terapie paliativă: Pentru a ameliora simptomele și a îmbunătăți calitatea vieții în cazurile în care cancerul nu poate fi tratat.

Post-tratament

Perioada post tratament pentru cancerul de căi biliare implică monitorizare regulată, gestionarea efectelor secundare, îngrijire de suport și, în anumite cazuri, adaptarea stilului de viață pentru a menține o stare de sănătate optimă. Iată câteva aspecte relevante în această perioadă:

Monitorizare și urmărire: Pacienții care au suferit tratament pentru cancerul de căi biliare vor fi supuși unor examinări regulate pentru a monitoriza evoluția bolii și pentru a depista eventuale recidive. Aceste examinări pot include imagistică medicală, analize de sânge și evaluarea simptomelor.
Gestionarea efectelor secundare: Tratamentele precum chimioterapia sau radioterapia pot provoca efecte secundare. Gestionarea acestor efecte secundare poate implica medicamente pentru a controla durerea, greață sau oboseala. Comunicarea deschisă cu echipa medicală este crucială pentru a adapta tratamentul în funcție de nevoile individuale ale pacientului.
Consiliere psihologică: Cancerul și tratamentul pot avea un impact semnificativ asupra sănătății mintale și emoționale. Consilierea psihologică sau participarea la grupuri de suport poate ajuta pacientul să facă față cu stresul și să se adapteze la schimbările survenite în viața sa.
Reabilitare și recuperare: În funcție de tipul de tratament și de impactul acestuia asupra organismului, recuperarea fizică poate fi necesară. Programele de reabilitare fizică sau terapie fizică pot ajuta la refacerea forței și a mobilității.
Alimentație și activitate fizică: Menținerea unei alimentații sănătoase și a unei activități fizice regulate poate contribui la recuperare și la menținerea stării de sănătate generală.
Screening pentru recidive: Monitorizarea constantă este esențială pentru a depista orice semn de recidivă în stadii incipiente. Pacienții trebuie să fie conștienți de schimbările în starea lor de sănătate și să raporteze imediat orice simptom nou sau persistent medicului.

Material revizuit de dr Paula Toma