Cancer Col Uterin

Sângerări anormale
Durere pelvina
Scurgere vaginală neobișnuită
Dificultăți la urinare
Dificultăți în timpul defecării
Pierdere în greutate neintenționată

Traseu Medical

* la cererea medicului oncolog

** pasii exacti de urmati de la momentul diagnosticului se decid NUMAI impreuna cu medicul oncolog, investigatiile suplimentare se fac doar la cererea acestuia

*** primul pas este sa mergeti catre medicul de familie pentru consult si recomandari

Definitie

Cancerul de col uterin, cunoscut și sub denumirea de cancer cervical este o formă de cancer care se dezvoltă în celulele colului uterin. Celulele colului uterin pot suferi modificări anormale care, în timp, pot progresa către stadii canceroase. Aceste modificări sunt în general cauzate de infecția cu virusul papiloma uman (virusul HPV), care este o infecție cu transmitere sexuală comună (infecție ce provoacă cervix inflamat).

Cunoscut și sub denumirea de cancer cervical, cancerul de col uterin este o afecțiune malignă caracterizată prin dezvoltarea necontrolată și anormală a celulelor la nivelul colului uterin. Această formă de cancer afectează femeile, iar prevenția și depistarea timpurie joacă un rol crucial în gestionarea acestei afecțiuni.

În România, cancerul de col uterin a fost, de asemenea, o problemă de sănătate semnificativă.

Carcinom cu celule scuamoase (Carcinom scuamos)
Adenocarcinom

Iată datele relevante privind prevalența cancerului de col uterin în România:

În România, în fiecare an, se înregistrează 4.343 cazuri noi de cancer de col uterin și 1.909 decese cauzate de această boală.
Din totalul cancerelor de col uterin diagnosticate anual în Europa, 7,5% provin din România, desi acest timp de cancer poate fi foarte ușor prevenit prin vaccinare și screening.

Aceste cifre subliniază importanța diagnosticului precoce și a programelor de screening pentru cancerul de col uterin, precum și necesitatea conștientizării acestei afecțiuni în rândul populației. Vaccinarea împotriva virusului HPV (papilomavirusul uman) și efectuarea regulată a testelor de screening, precum testul Papanicolau, pot contribui semnificativ la prevenirea acestei boli. Este esențial ca femeile să fie informate despre riscurile, simptomele și metodele de prevenire a cancerului de col uterin și să urmeze îndrumările medicale pentru a asigura o depistare timpurie și un tratament adecvat.

Tipuri de cancer de col uterin

Cancerul de col uterin poate fi clasificat în funcție de tipurile predominante de celule din care se dezvoltă. Cele două tipuri principale de cancer de col uterin sunt:

Carcinom cu celule scuamoase (carcinom scuamos col uterin): Acesta este cel mai comun tip de cancer de col uterin, reprezentând aproximativ 70-90% din toate cazurile. Acest tip de cancer se dezvoltă în celulele scuamoase care acoperă suprafața exterioară a colului uterin. Acest cancer este adesea asociat cu infecția cu virusul papiloma uman (virusul HPV) și poate începe cu leziuni precanceroase care evoluează treptat în cancer invaziv.
Adenocarcinom: Acest tip de cancer de col uterin se dezvoltă în celulele glandulare ale colului uterin. Adenocarcinomul cervical reprezintă aproximativ 10-25% din cazurile de cancer de col uterin. Acesta se poate dezvolta independent sau în combinație cu carcinomul scuamos.

În plus, există alte tipuri mai rare de cancer de col uterin, cum ar fi:

Carcinom cu celule bazale
Carcinom cu celule mici
Carcinom cu celule adenoșii
Carcinom cu celule cu tranziție

Cauze si factori de risc

Cancerul de col uterin este o afecțiune complexă, iar cauzele exacte nu sunt întotdeauna clare. Totuși, principala cauză a cancerului de col uterin este infecția cu virusul papiloma uman (virusul HPV), care este un grup de virusuri cu transmitere sexuală.

Cauze cancer col uterin

Infecția cu virusul HPV: Infecția cu anumite tulpini ale papilomavirusului uman (HPV) este un factor major de risc pentru cancerul de col uterin. HPV este un virus cu transmitere sexuală care poate cauza modificări în celulele cervicale, crescând riscul de dezvoltare a cancerului.
Istoricul sexual: Comportamentul sexual și partenerii sexuali pot influența riscul de cancer de col uterin. Începerea activității sexuale la o vârstă fragedă, având mai mulți parteneri sexuali sau având relații sexuale cu parteneri care au avut mai mulți parteneri poate crește riscul de a fi expusă la virusul HPV.
Istoricul de infecții cu transmitere sexuală: O istorie de infecții cu transmitere sexuală (cum ar fi chlamydia) poate crește riscul de cancer de col uterin.
Imunodepresia: Un sistem imunitar slăbit poate face ca organismul să fie mai vulnerabil la infecții HPV și poate crește riscul de dezvoltare a cancerului de col uterin.
Istoric familial: Există unele dovezi că există un anumit grad de predispoziție genetică pentru cancerul de col uterin, ceea ce înseamnă că persoanele cu antecedente familiale de cancer de col uterin pot avea un risc crescut.
Vârsta Riscul de cancer de col uterin crește odată cu înaintarea în vârstă, cu un vârf al incidenței în jurul vârstei de 45-50 de ani.
Numărul nașterilor: Femeile care au dat naștere la un număr mare de copii sau care au avut multiple sarcini au un risc mai mic de cancer de col uterin decât cele care nu au avut copii sau care au avut un număr mic de sarcini.
Utilizarea contraceptivelor orale: Utilizarea prelungită a contraceptivelor orale (pilule anticoncepționale) poate avea un impact asupra riscului de cancer de col uterin.
Anumite comorbiditati: Anumite afecțiuni medicale, precum diabetul sau obezitatea, pot crește, de asemenea, riscul de cancer de col uterin.

Stilul de viață și factorii de mediu

tilul de viață și factorii de mediu pot juca, de asemenea, un rol semnificativ în dezvoltarea cancerului de col uterin. Iată cum acești factori pot influența riscul de cancer de col uterin:

Consumul excesiv de alcool: Consumul regulat și excesiv de alcool poate crește riscul de cancer de col uterin. Alcoolul poate afecta sistemul imunitar și poate contribui la creșterea riscului de infecție cu virusul HPV, un factor de risc important pentru cancerul de col uterin. Limitarea sau evitarea consumului de alcool poate ajuta la reducerea acestui risc.
Obezitatea: Persoanele supraponderale sau obeze au un risc mai mare de a dezvolta cancer de col uterin. Obezitatea poate contribui la dezechilibre hormonale și la inflamație, ceea ce poate favoriza dezvoltarea cancerului. Menținerea unei greutăți sănătoase prin alimentație echilibrată și exerciții fizice regulate poate reduce riscul.
Lipsa activitatii fizice: Lipsa activității fizice și sedentarismul pot crește riscul de cancer de col uterin. Exercițiile fizice regulate pot ajuta la menținerea unei greutăți sănătoase și pot contribui la un sistem imunitar mai puternic, reducând astfel riscul bolii.
Fumatul: Fumatul nu este direct asociat cu cancerul de col uterin, dar este un factor de risc pentru alte tipuri de cancer și afectează negativ starea generală de sănătate. Renunțarea la fumat poate contribui la menținerea unui organism mai sănătos și la reducerea riscului de multe boli, inclusiv cancerul.
Expunerea la substanțe chimice nocive: Expunerea la substanțe chimice nocive în mediu sau la locul de muncă poate crește riscul de cancer de col uterin. De exemplu, expunerea la radiații ionizante sau substanțe chimice cancerigene poate fi un factor de risc. Este important să se ia măsuri de protecție adecvate și să se urmeze regulamentele de siguranță la locul de muncă pentru a minimiza expunerea la astfel de substanțe.
Factori socio-economici: Nivelul de educație, accesul la servicii medicale și factorii socio-economici pot influența riscul de cancer de col uterin. Accesul la screening și la vaccinarea HPV poate varia în funcție de resursele disponibile.

Simptome

Cancerul de col uterin poate prezenta unele simptome, dar este important de menționat că aceste simptome nu sunt întotdeauna prezente sau specifice.

Simptome cancer de col uterin (cancer cervical)

Sângerare vaginală anormală:

Sângerare intermenstruală: Apare între ciclurile menstruale regulate și poate fi sub formă de sângerare ușoară sau mai abundentă.
Sângerare după menopauză: După ce ați ajuns la menopauză (oprirea completă a ciclului menstrual), orice sângerare vaginală este considerată anormală și trebuie evaluată de un medic (cancerul de col uterin la menopauză este mai rar, dar nu imposibil).
Sângerare în timpul sau după actul sexual

Modificări ale descărcării vaginale:

Descărcare vaginală anormală care poate avea miros neplăcut sau poate fi sângeroasă.

Durere pelvină:

Durere constantă sau disconfort în zona pelvină, în partea de jos a abdomenului sau în regiunea lombară.
Durere sau presiune în zona pelvină poate fi resimțită în timpul activităților zilnice sau în timpul actului sexual.

Modificări ale ciclului menstrual:

Modificări ale duratei, regulității sau intensității menstruației pot apărea în unele cazuri.

Dificultăți la urinare sau defecare:

Dificultate sau disconfort la urinare.
Dificultate sau durere la defecare sau senzația de presiune în rect.

Durere în timpul actului sexual (dispareunie):

Durere sau disconfort în timpul actului sexual, care poate afecta viața sexuală a unei persoane.

Pierderea în greutate neintenționată:

Pierdere semnificativă în greutate în absența unor schimbări semnificative în dietă sau nivelul de activitate fizică.

Alte simptome cancer col uterin

Durere în picioare sau edem
Probleme renale
Durere în zona toracică
Urinare sângeroasă
Constipație sau obstrucție intestinală
Durere în oase
Durere col uterin

Durerea în cancerul de col uterin poate varia în funcție de stadiul bolii și de modul în care se răspândește.

Primele semne ale cancerului de col uterin

Primele semne ale cancerului de col uterin pot varia de la o persoană la alta și pot să nu fie prezente în stadiile incipiente ale bolii. De multe ori, cancerul cervical este asimptomatic în stadiile timpurii, motiv pentru care screeningul regulat este foarte important pentru depistarea precoce.

Investigatii

Screeningul pentru cancerul uterin este important pentru depistarea precoce a leziunilor precanceroase sau a cancerului în stadii incipiente, ceea ce crește șansele de vindecare. Cele mai comune metode de screening pentru cancerul de col uterin includ:

Testul Papanicolau (Pap): Acesta este cel mai obișnuit test de screening pentru cancerul de col uterin. În timpul unui examen ginecologic, medicul va preleva celule din colul uterin și le va trimite la laborator pentru examinare. Acest test poate detecta celule anormale înainte ca acestea să devină canceroase.
Testul HPV (virusul papiloma uman): virusul HPV este responsabil pentru majoritatea cazurilor de cancer de col uterin. Testarea HPV identifică prezența virusului în colul uterin. Dacă rezultatele sunt pozitive, medicul va monitoriza mai atent pacienta sau va recomanda teste suplimentare.
Testul Pap și HPV combinate: Uneori, medicii folosesc o combinație de teste Pap și virusul HPV pentru a crește eficacitatea depistării precoce a cancerului de col uterin.
Colposcopia: Dacă testul Pap arată celule anormale, medicul poate efectua o colposcopie, care implică examinarea colului uterin cu un dispozitiv special numit colposcop. Acesta permite medicului să vadă mai bine leziunile și să efectueze biopsii dacă este necesar.
Biopsia: Dacă se găsesc leziuni suspecte în timpul colposcopiei, medicul poate preleva mostre de țesut pentru o examinare mai detaliată. Aceasta este cea mai sigură modalitate de a confirma dacă există celule canceroase.

Un început de cancer de col uterin se poate depista în stadiile incipiente prin intermediul testelor de screening și a examenelor medicale regulate.

Diagnostic

Diagnosticul precoce al cancerului de col uterin joacă un rol esențial în gestionarea acestei afecțiuni. Iată cum poate fi realizat diagnosticul precoce al cancerului de col uterin:

Consult medical și istoricul medical: Medicul va efectua o consult medical detaliat și va discuta cu pacienta despre istoricul medical. Această discuție poate include informații despre simptomele experimentate, istoricul medical personal și familial, istoricul infecțiilor cu transmitere sexuală și orice alte aspecte relevante pentru sănătatea ginecologică.
Examinare pelvină: Medicul va efectua o examinare fizica pelvina pentru a verifica anumite anomalii, modificari sau leziuni la nivelul colului uterin și a vaginului. Aceasta examinare poate implica utilizarea unui instrument numit speculum pentru a vizualiza colul uterin.
Testul Papanicolau: Testul Papanicolau este o metoda de screening importanța pentru cancerul de col uterin. In timpul unei examinari pelvine, medicul recolteaza celule de pe suprafața colului uterin pentru a fi examinate la microscop și pentru a detecta orice modificări anormale în celule.
Test HPV femei: Testarea pentru prezența virusului uman papilomavirus( HPV) poate fi efectuată în același timp cu testul Papanicolau sau separat. Virusul HPV este un factor de risc important pentru cancerul de col uterin.Detectarea anumitor tulpini de HPV cu risc crescut poate indica un risc mai mare de dezvoltare a cancerului de col uterin.
Colposcopie: Dacă rezultatele testului Papanicolau sau ale testului HPV sunt anormale, medicul poate recomanda o colposcopie. Acesta este un examen mai detaliat al colului uterin, în care se utilizeaza un dispozitiv, numit colposcop, pentru a examina mai atent țesutul.
Biopsie: Dacă se identifică leziuni col uterin sau modificări suspecte la nivelul colului uterin în timpul colposcopiei, medicul poate recomanda o biopsie. Aceasta procedură implică prelevarea unei probe de țesut din zona suspectă pentru a fi analizată în laborator.
Imagistică medicală: În anumite cazuri, se pot efectua investigații imagistice, precum RMN-ul pelvinsau tomografia computerizată( CT), pentru a evalua extinderea cancerului, mai ales în cazurile avansate.

Cancerul de col uterin este adesea vindecabil, mai ales când este diagnosticat în stadiile incipiente.

CIN

Carcinomul in situ de col uterin, cunoscut și sub denumirea de neoplazie intraepitelială cervicală (CIN), este o afecțiune în care celulele anormale se dezvoltă în stratul superficial al colului uterin. Aceasta este o etapă precoce a cancerului de col uterin și se clasifică în trei grade de severitate: CIN 1 (ușoară), CIN 2 (moderată) și CIN 3 (severă).

Este important să înțelegem că CIN nu este același lucru cu cancerul de col uterin, dar reprezintă un stadiu precursor. Cu toate acestea, dacă nu este tratat, CIN poate progresa și evolua într-un cancer de col uterin invaziv, care se răspândește în țesuturile din apropiere.

Tratamentul pentru CIN depinde de severitatea leziunilor și poate include următoarele opțiuni:

Monitorizare activă: În cazul CIN 1, care este ușoară, medicul poate alege să monitorizeze leziunile în timp, deoarece acestea pot regresa pe cont propriu în unele cazuri.
Excizia chirurgicală: Pentru CIN 2 sau CIN 3, care sunt mai severe, se poate efectua o procedură chirurgicală pentru a elimina țesutul afectat. Acest lucru poate include proceduri precum conizarea (excizia unui con de țesut cervical) sau ablația cu laser.
Crioablarea: Aceasta este o procedură în care țesutul anormal este înghețat și apoi îndepărtat.
Electrocauterizare: Această procedură implică utilizarea curentului electric pentru a îndepărta țesutul anormal.
Vaccinarea împotriva HPV: Dacă infecția cu HPV este cauza CIN, vaccinarea împotriva HPV poate ajuta la prevenirea altor infecții cu tulpini cu risc crescut ale virusului.

Cât de repede evoluează cancerul de col uterin?

Cancerul de col uterin poate evolua lent, de obicei, într-o perioadă de ani, începând de la leziuni precanceroase până la cancer invaziv. Factori precum infecția cu virusul HPV, tipul de leziuni precanceroase și starea de sănătate a unei persoane pot influența viteza evoluției cancerului cervical. Este important să efectuați screening regulat pentru a detecta precoce leziunile și a preveni progresia către cancer invaziv.

Diagnostic

Consult medical de specialitate Diagnosticul de cancer este dat în primul rând de rezultatul histopatologic. În cazul în care rezultatul histopatologic este pozitiv pentru cancer, vi se va recomanda consultul de specialitate la un medic oncolog. Acesta va examina rezultatele testului și va discuta cu dumneavoastră pentru a stabili pașii următori.
Imagistică medicală suplimentară

În funcție de rezultatele biopsiei li de nevoile specifice ale cazului, pot fi necesare imagini suplimentare, cum ar fi în principal RMN sau CT, necesare pentru stadializarea tumorii.

IMPORTANT!

Evaluarea histopatologică

Evaluarea histopatologică este un pas crucial în diagnosticul și stadializarea cancerului de col uterin. Iată câteva aspecte importante legate de evaluarea histopatologică în cancerul de col uterin:

Determinarea tipului de cancer: Prin evaluarea histopatologică, patologul poate identifica tipul exact de cancer de col uterin, cum ar fi carcinomul cu celule scuamoase sau adenocarcinomul. Această distincție este esențială pentru a ghida tratamentul adecvat, deoarece tipurile de cancer pot avea caracteristici diferite și pot necesita abordări terapeutice specifice.
Gradul histologic: Medicul patolog evaluează gradul histologic al tumorii pentru a determina cât de bine se aseamănă celulele canceroase cu cele normale din colul uterin. Acest grad de diferențiere poate oferi indicii cu privire la agresivitatea cancerului și poate influența alegerile terapeutice.
Stadializarea cancerului: Pe baza evaluării histopatologice, se determină stadiul cancerului de col uterin. Acesta include evaluarea dimensiunii tumorii, extinderea în țesuturile înconjurătoare, implicația ganglionilor limfatici și eventualele metastaze la distanță. Stadializarea este crucială pentru planificarea tratamentului și prognostic.

Evaluarea imunohistochimică (IHC

Evaluarea imunohistochimică (IHC) poate fi, de asemenea, folosită în diagnosticul și gestionarea cancerului de col uterin. Iată câteva aspecte relevante legate de evaluarea imunohistochimică:

Receptori hormonali: Tehnica IHC poate identifica prezența receptorilor hormonali, cum ar fi receptorii de estrogen și progesteron, în țesuturile canceroase din colul uterin. Această informație poate influența decizia de a utiliza terapie hormonală în tratament.
Markeri tumorali: Evaluarea imunohistochimică poate identifica diferiți markeri proteici sau antigeni specifici prezenți în celulele canceroase de col uterin. Acești markeri pot oferi informații despre caracteristicile moleculare ale tumorii și pot ghida abordarea terapeutică, inclusiv tratamentele țintite.
Evaluarea markerilor prognostici: IHC poate furniza date importante pentru estimarea prognosticului pacientelor cu cancer de col uterin, inclusiv riscul de recidivă sau metastaze. Markerii precum Ki-67, care reflectă rata de diviziune celulară, pot oferi indicii cu privire la agresivitatea și evoluția tumorii.

SCARA ECOG

Scara ECOG (Eastern Cooperative Oncology Group) este un instrument folosit pentru evaluarea stării generale a pacienților cu cancer și determinarea capacității lor de a efectua activități zilnice obișnuite.

Scara ECOG are scopul de a ajuta medicii să evalueze nivelul de funcționalitate al pacienților și să ghideze deciziile referitoare la tratament.

Stadii

Speranța de viață pentru pacienții cu cancer de col uterin depinde în mare măsură de stadiul la care este diagnosticată boala, tratamentul primit și alți factori individuali, cum ar fi vârsta și starea generală de sănătate a pacientului. Iată o perspectivă generală asupra speranței de viață în funcție de stadiul cancerului de col uterin:

Stadiile incipiente (stadiile 0, I, și II): Pacienții cu cancer de col uterin diagnosticat în stadiile incipiente au, în general, șanse bune de vindecare. Speranța de viață este semnificativ mai mare în aceste stadii, iar tratamentul poate fi eficient. Cu tratament adecvat, mulți pacienți cu cancer de col uterin în stadiile incipiente pot să trăiască o viață lungă și sănătoasă.
Cancer col uterin stadiul 3 speranță de viață: Cancerul de col uterin diagnosticat în stadiul III a progresat și s-a răspândit în țesuturile sau organele din apropiere. Prognoza este mai rezervată în aceste cazuri, dar tratamentul poate ajuta la controlarea bolii.
Cancer col uterin stadiul 3 speranță de viață: Cancerul de col uterin în stadiul IV s-a răspândit în alte organe, cum ar fi plămânii, ficatul sau oasele. În această etapă, prognosticul este mai puțin favorabil, iar tratamentul este adesea concentrat pe ameliorarea simptomelor și prelungirea vieții pacientului. Speranța de viață în stadiul IV variază considerabil în funcție de starea pacientului și de răspunsul la tratament.

Este important să subliniem că fiecare caz de cancer de col uterin este unic, iar speranța de viață poate varia considerabil de la un caz la altul.

Tratament

Tratamentul cancerului de col uterin implică o gamă variată de opțiuni terapeutice, care sunt selectate în funcție de stadiul bolii, tipul specific de cancer și necesitățile individuale ale pacientului.

Tratament cancer de col uterin

A. Chirurgia

Histerectomia: Aceasta implică îndepărtarea uterului și poate fi efectuată ca parte a tratamentului pentru cancerul de col uterin. În funcție de extinderea bolii, histerectomia poate fi totală (îndepărtarea întregului uter) sau parțială (îndepărtarea unei părți a uterului).

Salpingo-ooforectomia: În unele cazuri, pentru a preveni răspândirea cancerului, ovarele și trompele uterine pot fi, de asemenea, îndepărtate.

Chirurgia conservatoare a colului uterin: Această procedură implică îndepărtarea numai a unei părți a colului uterin și a țesutului înconjurător, menținând astfel uterul intact. Aceasta este o opțiune pentru pacientele cu cancer de col uterin în stadii incipiente, care doresc să își păstreze capacitatea de a rămâne însărcinate în viitor si poate fi realizată sub diferite forme, în funcție de extinderea bolii și obiectivele de tratament ale pacientei. Iată câteva dintre tipurile de chirurgie conservatoare a colului uterin:

Conizare: Conizarea, cunoscută și sub denumirea de conizație sau chiuretaj conic, este o procedură chirurgicală în care se îndepărtează o porțiune conică din colul uterin, inclusiv țesutul afectat de cancer. Acest tip de intervenție este adesea utilizat în stadiile timpurii ale cancerului de col uterin și poate păstra capacitatea de a rămâne însărcinată în viitor.
Trahelectomie: Trachelectomia este o procedură mai extinsă decât conizarea și implică îndepărtarea unei părți a colului uterin, precum și a unei porțiuni a vaginului inferior. Scopul este de a conserva uterul și, astfel, posibilitatea de a avea copii în viitor. Acest tip de chirurgie este mai relevant în cazurile de cancer de col uterin în stadii incipiente.
Chirurgie de dezarticulare a colului uterin: Această procedură, cunoscută și sub denumirea de exarticulare a colului uterin, implică îndepărtarea unei părți semnificative a colului uterin, dar fără a afecta uterul în ansamblu. Este o opțiune terapeutică utilizată în cazurile în care cancerul a afectat o parte semnificativă a colului uterin, dar uterul poate fi păstrat.

Aceste proceduri de chirurgie conservatoare a colului uterin pot fi adaptate în funcție de stadiul specific al cancerului, dorințele pacientei și evaluarea medicală a fiecărui caz în parte. Este important să se discute cu echipa medicală pentru a determina ce tip de chirurgie este cel mai potrivit pentru fiecare situație individuală.

B. Radioterapia

Radioterapia externă: Această tehnică utilizează radiații ionizante pentru a distruge sau a încetini creșterea celulelor canceroase. Radioterapia poate fi utilizată în diferite contexte, inclusiv înainte sau după intervenția chirurgicală pentru a micșora tumorile sau pentru a trata zonele afectate.

Brahiterapia: Această tehnică implică plasarea unei surse radioactive direct în sau în apropierea tumorii din colul uterin. Brahiterapia este o opțiune terapeutică eficientă pentru cancerul de col uterin în stadiile incipiente și avansate și poate fi utilizată ca tratament independent sau în combinație cu radioterapia externă. Este o modalitate de a furniza o doză mare de radiații direct în zona afectată, reducând impactul asupra țesuturilor sănătoase din jur.

C. Chimioterapia

Chimioterapia sistemică: Medicamentele chimioterapice sunt administrate prin injecție intravenoasă sau oral și circulă prin întregul corp pentru a distruge celulele canceroase. Această opțiune de tratament poate fi folosită în cazurile de cancer de col uterin avansat sau atunci când boala s-a răspândit în alte părți ale corpului.

D. Terapia țintită

Terapia cu anticorpi mono-clonali: Această abordare vizează specific anumite proteine sau markeri specifici găsiți în celulele canceroase de col uterin, fără a afecta celulele sănătoase. Terapia cu anticorpi monoclonali poate fi utilizată ca tratament independent sau în combinație cu alte modalități terapeutice.

E. Imunoterapia

Stimularea sistemului imunitar: Imunoterapia este o modalitate promițătoare de tratare a cancerului de col uterin. Ea implică stimularea sistemului imunitar pentru a lupta împotriva celulelor canceroase.

F. Terapia hormonală

Blocarea receptorilor hormonali: În cazurile de cancer de col uterin cu receptori hormonali pozitivi, se pot administra medicamente care reduc nivelul hormonilor estrogen pentru a încetini creșterea tumorii.

G. Terapie adjuvantă și neoadjuvantă

Terapie adjuvantă: Tratamentul suplimentar administrat după intervenția chirurgicală pentru a reduce riscul de recidivă.
Terapie neoadjuvantă: Tratamentul administrat înainte de intervenția chirurgicală pentru a micșora tumorile și a facilita îndepărtarea lor.

H. Suport și îngrijire paliativă

O componentă importantă a tratamentului pentru cancerul de col uterin este gestionarea simptomelor și susținerea pacientului pentru a asigura o calitate a vieții cât mai bună.

Este esențial să subliniem că tratamentul pentru cancerul de col uterin este individualizat și este stabilit în urma discuțiilor strânse cu echipa medicală. Factori precum stadiul bolii, tipul specific de cancer și starea generală a pacientului influențează deciziile terapeutice. Pacientele sunt încurajate să discute cu medicii lor pentru a alege cea mai potrivită opțiune de tratament în cazul lor.

Post-tratament

Post-tratamentul pentru cancerul de col uterin implică o serie de etape și măsuri de urmărire și prevenție a recurenței. Iată cum arată acest post-tratament:

Consulturi de monitorizare pentru urmărirea recidivei Urmați planul de consultații recomandat de medicul oncolog. Acesta va stabili frecvența și tipul de consulturi necesare, în funcție de stadiul și tipul cancerului de col uterin. Consultațiile regulate sunt esențiale pentru monitorizarea sănătății dumneavoastră și pentru a depista eventualele semne ale recurenței sau complicații.
Teste de imagistică Continuați să efectuați teste de imagistică, CT sau RMN, la intervale regulate, conform recomandărilor medicului oncolog. Aceste examinări periodice ajută la detectarea precoce a recurențelor sau a altor probleme legate de zona pelvină.
Monitorizare ginecologică regulată Vizitele regulate la ginecolog pentru examinări preventive sunt importante pentru a identifica orice schimbare sau simptom nou care ar putea ridica suspiciuni. Comunicarea deschisă cu medicul este esențială pentru o evaluare corectă a sănătății dumneavoastră.
Teste specifice: În funcție de recomandările medicului, pot fi necesare teste suplimentare, cum ar fi analize de sânge sau teste pentru marcari specifici, pentru a evalua starea generală de sănătate și pentru a depista eventuale anomalii.
Stil de viață sănătos Mențineți un stil de viață sănătos care include o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și evitarea obiceiurilor nocive precum fumatul și consumul excesiv de alcool. Aceste măsuri contribuie la menținerea sănătății generale și la reducerea riscului de recurență a cancerului de col uterin.
Susținere emoțională Continuați să căutați sprijin emoțional de la familie, prieteni sau grupuri de suport pentru pacientele cu cancer de col uterin. Comunicarea și împărtășirea experiențelor cu alții care au trecut prin situații similare pot fi de mare ajutor în gestionarea aspectelor emoționale ale post-tratamentului.
Monitorizarea efectelor secundare Dacă experimentați efecte secundare persistente din cauza tratamentului, cum ar fi tulburări legate de funcția renală sau alte complicații, discutați cu medicul despre gestionarea acestora și despre orice intervenții sau tratamente necesare pentru a menține o bună calitate a vieții.

Material revizuit de dr Georgeta Liga
Bibliografie

Bray, F., Ferlay, J., Soerjomataram, I., Siegel, R. L., Torre, L. A., & Jemal, A. (2018). Global cancer statistics 2018: GLOBOCAN estimates of incidence and mortality worldwide for 36 cancers in 185 countries. CA: A Cancer Journal for Clinicians, 68(6), 394-424.

Crosbie, E. J., Einstein, M. H., Franceschi, S., & Kitchener, H. C. (2013). Human papillomavirus and cervical cancer. The Lancet, 382(9895), 889-899.

Arbyn, M., Weiderpass, E., Bruni, L., de Sanjosé, S., Saraiya, M., Ferlay, J., ... & Sasieni, P. (2020). Estimates of incidence and mortality of cervical cancer in 2018: a worldwide analysis. The Lancet Global Health, 8(2), e191-e203.

Walboomers, J. M., Jacobs, M. V., Manos, M. M., Bosch, F. X., Kummer, J. A., Shah, K. V., ... & Munoz, N. (1999). Human papillomavirus is a necessary cause of invasive cervical cancer worldwide. The Journal of Pathology, 189(1), 12-19.

World Health Organization. (2014). Comprehensive cervical cancer control: A guide to essential practice (2nd ed.). World Health Organization.

Pimple, S., Mishra, G., & Shastri, S. (2018). Global strategies for cervical cancer prevention and screening. Minerva ginecologica, 70(4), 313-320.

Shrestha, A. D., Neupane, D., Vedsted, P., & Kallestrup, P. (2018). Cervical cancer prevalence, incidence and mortality in low and middle income countries: a systematic review. Asian Pacific Journal of Cancer Prevention, 19(2), 319-324.

Cuzick, J., Clavel, C., Petry, K. U., Meijer, C. J., Hoyer, H., Ratnam, S., ... & Iftner, T. (2006). Overview of the European and North American studies on HPV testing in primary cervical cancer screening. International Journal of Cancer, 119(5), 1095-1101.

de Sanjose, S., Quint, W. G., Alemany, L., Geraets, D. T., Klaustermeier, J. E., Lloveras, B., ... & Molijn, A. (2010). Human papillomavirus genotype attribution in invasive cervical cancer: a retrospective cross-sectional worldwide study. The Lancet Oncology, 11(11), 1048-1056.

Bosch, F. X., Lorincz, A., Muñoz, N., Meijer, C. J., Shah, K. V., & The International Agency for Research on Cancer Multicenter Cervical Cancer Study Group. (2002). The causal relation between human papillomavirus and cervical cancer. Journal of Clinical Pathology, 55(4), 244-265.