Mielomul multiplu este o afectare neoplazică ce se caracterizează prin multiplicarea necontrolată a plasmocitelor de la nivelul măduvei osoase. Aceste celule fac parte din clasa leucocitelor și au rol în producerea de anticorpi. Mielomul multiplu reprezintă aproximativ 13% din neoplaziile hematologice.

• Ce este mielomul multiplu?

• Din cauze apare mielomul multiplu

• Factori ce determină apariția mielomului multiplu

• Mielom multiplu simptome

• Diagnosticare mielom multiplu

• Tratament pentru mielom

• Se vindeca mielomul multiplu?

Ce este mielomul multiplu? 

Mielomul multiplu este o patologie oncologică, care apare la persoanele cu vârsta de aproximativ 50 de ani. Acesta se manifestă cu o frecvență ridicată la persoanele de sex masculin. Mielomul multiplu se caracterizează prin afectarea producției de plasmocite sănătoase și proliferarea celulelor patologice. De asemenea, prin această acțiune se produce deteriorarea sistemului imun, astfel crescând posibilitatea de a contacta alte boli.

Denumirea de mielom multiplu a fost atribuită deoarece acest cancer se manifestă poliregional (în mai multe regiuni ale corpului). Printre acestea se regăsesc:

• craniul;

• coastele;

• coloana vertebrală;

• pelvisul.

Cauzele mielomului multiplu

Cauzele exacte ale apariției acestei patologii nu sunt cunoscute. Inițial, mielomul multiplu debutează cu apariția unor celule anormale. Acestea au proprietatea de a se înmulți rapid, necontrolat. De asemenea, spre deosebire de celulele normale, cele canceroase nu intră în procesul de apoptoză (moarte celulară programată). Ele se acumulează la nivelul canalelor osoase și distrug celulele normale prin compresie și îndepărtare.

Celulele anormale din mielomul multiplu au proprietatea de a produce anticorpi care se numesc proteine monoclonale sau proteine M. Anticorpii produși de celulele patologice nu pot fi folosiți de organism. Aceștia se acumulează în corp și provoacă deteriorarea diverselor țesuturi (rinichi).Celulele provoacă leziuni la nivelul oaselor iar astfel crește riscul de fracturi.

Factori de risc mielom multiplu

Printre factorii posibili care ar contribui la dezvoltarea mielomului multiplu sunt:

• factorii de mediu;

• dieta;

• vârsta înaintată;

• sexul masculin;

• mutațiile genetice;

• obezitatea;

• bolile inflamatorii;

• istoricul familial de mielom multiplu;

• istoricul personal de gamapatie monoclonală.

Factorii de mediu care contribuie la apariția mielomului multiplu sunt:

• fertilizatorii;

• expunerea la radiații;

• pesticidele.

În cazul persoanelor care prezintă istoric de boli inflamatorii, acestea au un risc crescut de a dezvolta mielom multiplu. Printre patologiile care constituie un factor de risc în apariția bolii neoplazice se regăsesc:

• diabetul zaharat de tip 2;

• bolile cardiace;

• artrita reumatoidă.

Simptome mielom multiplu

Inițial, patologia poate fi asimptomatică. Pe măsură ce boala avansează, pacienții pot prezenta simptome precum:

• greață;

• pierderea apetitului;

• oboseală;

• dificultăți de respirație;

• scădere ponderală;

• polidipsie (sete excesivă);

• dureri osoase;

• tulburări de vedere;

• constipație;

• deteriorarea stării cognitive;

• infecții cu o frecvență crescută;

• cefalee;

• fatigabilitate.

Cele mai frecvente locații ale durerii osoase sunt la nivelul:

• coloanei vertebrale;

• pelvisului;

• coastelor.

Diagnosticare mielom multiplu

Persoanelor care prezintă semne și simptome caracteristice mielomului multiplu le este recomandată vizita la medic. Procesul de diagnostic cuprinde următoarele etape:

• anamneză;

• examen clinic;

• examen paraclinic.

Anamneza este prima etapă a diagnosticului. Aceasta cuprinde întrebări despre:

• debutul simptomatologiei;

• durata;

• localizarea simptomelor;

• factori declansatori;

• factori care ameliorează simptomatologia;

• istoricul medical personal;

• antecedentele heredocolaterale (istoricul familial de boală);

• consumul de alcool;

• fumat;

• consumul de droguri.

După această etapă, medicul va realiza examenul obiectiv al pacientului folosind tehnici de:

• observație;

• palpare;

• percuție;

• auscultație.

Examenul paraclinic

În cadrul examenului paraclinic, medicul specialist poate recomanda următoarele investigații:

• hemoleucograma: Hemoleucograma este o investigație care are drept scop stabilirea numărului de celule roșii și albe din proba de sânge recoltată. De asemenea, aceasta poate stabili cantitatea de hemoglobină din globulele roșii și concentrația de eritrocite.

• compoziția chimică a sângelui: Medicul specialist recomandă efectuarea testului de chimie a sângelui pentru a stabili compoziția chimică. Principalii compuși care au rol în stabilirea diagnosticului sunt: albumina, creatinina, lactat dehidrogenaza (LDH). Lactat dehidrogenaza este un marker tumoral. De asemenea, nivelul crescut de calciu este specific mielomului multiplu.

• electroforeza: Electroforeza este o metodă prin care se stabilește cantitatea de proteine de tip M din sângele recoltat.
  testul cantitativ al imunoglobulinei: Medicul specialist poate recomanda efectuarea testului cantitativ al imunoglobulinei pentru a determina cantitatea de anticorpi prezenți la nivel sangvin. Mielomul multiplu este o patologie care, prin scăderea numărului de plasmocite normale, scade cantitatea de anticorpi, deci și capacitatea de funcționare a sistemului imunitar.

• teste de urină: Pentru testul de urină, medicul specialist va instrui pacientul să colecteze urina într-un recipient pe durata a 24 de ore. Proba de urină colectată va fi trimisă la laborator, unde va fi analizată din punct de vedere biochimic. Dacă pacientul prezintă mielom multiplu, în proba recoltată se vor găsi proteine Bence Jones specifice acestei patologii.

• biopsia de măduvă osoasă: Tehnica biopsiei este utilizată de medicul specialist pentru a afla cu exactitate procentul de celule patologice și normale de la nivelul măduvei. De asemenea, proba de măduvă osoasă poate fi supusă unor teste suplimentare pentru identificarea eventualelor mutații ale ADN-ului care au contribuit la apariția mielomului multiplu.

De asemenea, medicul poate folosi în procesul de diagnostic următoarele investigații imagistice:

• radiografia: Radiografia este o metodă imagistică, care folosește raze X. Aceasta aduce informații despre integritatea osoasă și permite localizarea procesului patologic.

• tomografia computerizată (CT): Tomografia computerizată este o modalitate imagistică avansată care folosește radiații ionizante. Aceasta permite localizarea cu precizie a procesului lezional. De asemenea, este o metodă iradiantă.

• imagistica prin rezonanță magnetică (IRM): Tehnica imagisticii prin rezonanță magnetică folosește unde electromagnetice pentru a localiza procesul tumoral. Aceasta oferă informații mai detaliate comparativ cu radiografia.

• tomografia cu emisie de pozitroni (PET): Tomografia cu emisie de pozitroni reprezintă o metodă imagistică folosită pentru detectarea proceselor neoplazice și metastazelor. Aceasta utilizează cantități mici de materiale radioactive (radiotrasori) pentru a localiza țesuturile cu activitate anormala.

Tratamentul mielomului multiplu

Medicul specialist recomandă un tratament cu rolul de a:

• încetini progresia afecțiunii în timp;

• ameliora simptomele.

Tratamentul mielomului multiplu cuprinde:

• antialgice (ameliorează durerea);

• steroizi: Administrarea în doze mari a steroizilor are efect de reducere a inflamației. De asemenea, cantitățile crescute de steroizi pot distruge celulele tumorale.

• antibiotice: Antibioterapia este recomandată de medicul specialist pentru a preveni contactul cu alte patologii. Persoanele cu mielom multiplu prezintă un sistem imunitar slăbit.

• imunoterapia: Imunoterapia reprezintă o metodă prin care sistemul imunitar este stimulat pentru a produce noi celule. Acestea la rândul lor contribuie în încetinirea progresiei mielomului multiplu.

• chimioterapia: Chimioterapia este o metodă care presupune folosirea unor substanțe toxice, capabile să distrugă celulele tumorale. 

• radioterapia: Radioterapia reprezintă o ramură a tratamentului oncologic cu rol în distrugerea celulelor tumorale și în reducerea dimensiunilor țesutului tumoral.

• transplantul de celule stem: Celulele stem sunt celule specializate, cu rol în producerea unor noi celule plasmatice sănătoase. Acestea provin din măduvă sau sânge. De asemenea, acest tip de tratament ajută la înlocuirea celulelor stem deteriorate cu celule stem sănătoase.

Se vindecă mielomul multiplu?

Mielomul multiplu este o patologie fără tratament. Medicul specialist poate prescrie medicamente cu rol:

• în încetinirea patologiei;

• antialgic;

• antiemetic;

• antibiotic.

Un rol important în aceasta etapă îl au membrii familiei care au o contribuție semnificativă în sprijinirea pacientului. De asemenea, medicul specialist poate recomanda pacientului efectuarea unor ședințe de terapie cognitiv-comportamentală (CBT) pentru a evita stările de depresie și anxietate.

Mielomul multiplu este o patologie neoplazică care afectează producția de plasmocite de la nivelul măduvei osoase. Inițial patologia este asimptomatică însă, odată cu progresia bolii, pot apărea dureri la nivelul oaselor și/sau alterarea statusului cognitiv. Pacienților cu semne și simptome sugestive mielomului multiplu le este recomandată vizita la medicul specialist pentru stabilirea diagnosticului și aplicarea tratamentului.

16-12-2022