Cancer tiroidian - Legătura dintre cancer și bolile tiroidiene autoimune
Doresc sa aflu mai multe detalii
-
Tipuri de cancer tiroidian
-
Factori de risc cancer tiroidian
-
Simptome cancer tiroidian
-
Analize sânge cancer tiroidian
-
Metastaze cancer tiroidian
-
Prognosticul cancerului tiroidian
-
Ce sunt bolile autoimune tiroidiene
-
Simptomele bolilor autoimune
-
Diagnosticarea bolilor autoimune
-
Tratamentul bolilor tiroidiene autoimune
-
Cancerul tiroidian și bolile tiroidiene autoimune
Tipuri de cancer tiroidian
Tiroida este o glandă situată în partea anterioară a gâtului. Aceasta este responsabilă de producerea unor hormoni cu multiple roluri în organismul uman, în creștere și dezvoltare, implicându-se în diferite procese metabolice. Când celulele glandei tiroide încep a se divide anormal apare cancerul tiroidian. Acesta are o incidență mai mare la femei față de bărbați. De asemenea, persoanele cu vârsta cuprinsă între 40-50 ani sunt diagnosticate mai frecvent cu această patologie, comparativ cu persoanele din alte categorii de vârstă.
În funcție de celulele care sunt afectate, există mai multe tipuri de cancer tiroidian:
-
carcinom papilar tiroidian;
-
cancer tiroidian folicular;
-
carcinom medulat tiroidian;
-
boala malignă tiroidiană anaplazică;
-
cancerul Hurthle;
-
limfomul tiroidian.
Carcinom papilar tiroidian
Carcinomul papilar tiroidian este cel mai frecvent tip de cancer de la nivelul glandei tiroide. Are o evoluție lentă, ceea ce face ca tratamentul să aibă o rată de succes ridicată. Cel mai des, acest tip de cancer este diagnosticat la femeile cu vârsta între 30-50 ani.
Cancer tiroidian folicular
Cancerul tiroidian folicular se manifestă prin multiplicarea anormală și exagerată a celulelor foliculare din tiroidă. Acesta este deseori întâlnit la persoanele de peste 50 ani. Are o evoluție mai rapidă, este mai agresiv și poate da metastaze la nivel pulmonar și osos.
Carcinom medular tiroidian
În cele mai multe dintre situații, carcinomul medular tiroidian apare ca urmare a unor mutații genetice. În cadrul acestui proces neoplazic sunt afectate celulele parafoliculare, responsabile de sinteza și secreția calcitoninei.
Boala malignă tiroidiană anaplazică
Boala malignă tiroidiană anaplazică reprezintă un proces neoplazic destul de rar întâlnit. Cu toate acestea, este un tip de cancer agresiv, cu o rată de vindecare destul de scăzută. Persoanele peste 50 ani de sex feminin au un risc crescut de a dezvolta această patologie.
Cancerul Hurthle
Această formă de cancer este rar întâlnită, însă poate fi destul de agresiv. În cele mai multe dintre situații, este asimptomatic în stadiile incipiente. Astfel, cele mai multe cazuri sunt diagnosticate în cadrul unui consult de rutină.
Limfomul tiroidian
Limfomul tiroidian este specific vârstnicilor. Apare destul de rar și afectează celulele sistemului imunitar localizate în glanda tiroidă. Deși apare cu o frecvență redusă, acest cancer are o evoluție agresivă.
Factori de risc cancer tiroidian
Incidența cancerul tiroidian este relativ scăzută, însă numărul cazurilor a crescut semnificativ în ultimii ani. Nu se cunosc exact cauzele care au condus la un număr mai ridicat al cazurilor diagnosticate. Însă, se cunosc unii factori de risc care predispun la dezvoltarea acestei patologii neoplazice:
-
sexul feminin;
-
vârsta peste 40 ani;
-
expunerea la radiații;
-
obezitatea;
-
istoricul familial de cancer tiroidian sau alte afecțiuni tiroidiene;
-
mărirea în volum a glandei tiroide (gusa tiroidiană);
-
tiroidita (inflamarea glandei tiroide);
-
deficit de iod;
-
boala Hashimoto.
Simptome cancer tiroidian
Manifestările cancerului tiroidian nu sunt foarte pronunțate, cel puțin în stadiile incipiente ale dezvoltării neoplaziei. De aceea, multe persoane le ignoră și ajung la medic în stadii avansate ale bolii. Printre cele mai frecvente semne și simptome ale cancerului tiroidian se află:
-
nodul tiroidian;
-
schimbarea vocii (îngroșarea vocii sau vorbirea cu dificultate);
-
dificultăți la înghițire;
-
disfagie (durere la înghițire);
-
adenopatii (ganglioni măriți de volum) la nivelul gâtului;
-
tuse persistentă;
-
respirație greoaie.
Este important de menționat că în situațiile în care cancerul evoluează și apar metastazele (diseminarea celulelor canceroase la distanță de glanda tiroidă) apar și alte simptome, precum:
-
oboseală accentuată;
-
scăderea apetitului (a poftei de mâncare);
-
pierderea în greutate (într-o perioadă scurtă de timp și fără a urma o dietă specială);
-
senzația de greață;
-
vărsături.
Analize sânge cancer tiroidian
Diagnosticarea cancerului tiroidian implică un set de analize de sânge și investigații imagistice. Printre analizele de sânge recomandate se află dozarea:
-
TSH (hormonului tiroidian stimulator);
-
T3 (triiodotironina);
-
T4 (tiroxina);
-
calcitonina.
TSH este hormonul care reglează secreția de hormoni tiroidieni. T3 și T4 sunt hormonii produși și secretați de glanda tiroidă. Spre deosebire de hormonii tiroidieni care sunt secretați din celulele foliculare ale glandei, calcitonina este un hormon care este eliberat la nivelul celulelor C.
Deși analizele de sânge oferă informații importante despre funcționarea glandei tiroide, acestea nu sunt suficiente pentru confirmarea diagnosticului de cancer. Alte investigații utile în stabilirea diagnosticului includ:
-
ecografia;
-
tomografia computerizată (CT);
-
tomografie cu emisie de pozitroni (PET-CT);
-
rezonanța magnetică nucleară (RMN);
-
scintigrafia tiroidiană;
Metastaze cancer tiroidian
Metastazele reprezintă diseminarea la distanță a celulelor canceroase de la nivel tiroidian. Răspândirea la distanță se poate face atât prin sistemul limfatic, cât și pe cale sanguină. Pentru evidențierea acestora se utilizează metodele de imagistică care permit evaluarea tuturor zonelor din organism, precum:
-
tomografia computerizată (CT);
-
tomografie cu emisie de pozitroni (PET-CT);
-
rezonanță magnetică nucleară (RMN).
Cele mai frecvente metastaze sunt localizate la nivel pulmonar, osos și hepatic. Când se cunoaște localizarea acestora, medicul poate stabili care este cea mai optimă variantă terapeutică pentru tratare. Astfel, se poate recurge la:
-
radioterapie;
-
chimioterapie;
-
terapia cu iod radioactiv.
Este important de menționat că vindecarea poate fi posibilă chiar și în situația în care cancerul este metastazat. Însă, aceasta depinde de tipul de cancer și de răspunsul pacientului la tratament. Monitorizarea pacientului este importantă pe parcursul administrării tratamentului, cât și după finalizarea acestuia. Există riscul de recidivă a cancerului, iar detectarea precoce a semnelor neoplazice are rolul de a stabili tratamentul precoce încă din stadiile incipiente. În acest mod, este evitată apariția complicațiilor.
Prognosticul cancerului tiroidian
Prognosticul cancerului tiroidian este favorabil în majoritatea cazurilor. Supraviețuirea medie la 5 ani de la diagnostic este de aproximativ 90%. Există și unele cazuri de cancer tiroidian care sunt agresive și unde supraviețuirea la 5 ani este mai scăzută, însă acestea sunt întâlnite mai rar.
Este important de menționat că orice tip de cancer tiroidian poate recidiva. De aceea, este important ca monitorizarea imagistică să se facă periodic, la intervale regulate, recomandate de către medic. De asemenea, există unii factori care contribuie la un prognostic favorabil, printre care:
-
evitarea expunerii la radiații;
-
renunțarea la fumat;
-
consumul moderat de alcool;
-
adoptarea unei diete echilibrate nutrițional;
-
hidratarea corespunzătoare;
-
respectarea unui program optim de somn și odihnă.
Ce sunt bolile autoimune tiroidiene?
În organism, se pot forma anticorpi care să atace celulele glandelor tiroidiene. Când aceștia se formează apar bolile autoimune. Reacțiile pe care le generează anticorpii la nivelul glandei tiroide determină distrugerea acesteia și implicit, o reducere a funcției acesteia. Astfel, se instalează hipotiroidismul.
Printre principalele boli autoimune se află:
-
tiroidita acută;
-
tiroidita postpartum;
-
tiroidita Hashimoto;
-
boala Basedow-Graves;
-
sindromul Schmidt.
Simptomele bolilor autoimune
Frecvent, manifestărilor bolilor autoimune sunt asemănătoare celor din hipotiroidism. Acestea apar ca urmare a degenerării glandei tiroide, care poate determina simptome, precum:
-
oboseală;
-
reducerea capacității de concentrare;
-
tegumente uscate și reci;
-
scăderea în greutate;
-
constipație;
-
dureri articulare;
-
căderea părului;
-
depresie;
-
tulburări ale ciclului menstrual.
Majoritatea acestor simptome nu sunt specifice bolilor autoimune. De aceea, pacienții se prezintă la medic în stadii destul de avansate. Pentru a evita aceasta, este indicat a se realiza analizele periodice pentru monitorizarea stării de sănătate cel puțin o dată pe an sau la recomandarea medicului.
Diagnosticarea bolilor autoimune
Stabilirea diagnosticului patologiilor tiroidiene se realizează de către medicul endocrinolog. Acesta va realiza o anamneză detaliată a pacientului pentru a analiza:
-
simptomele prezente;
-
debutul;
-
durata;
-
boli diagnosticate până în prezent;
-
alte modificări ale stării de sănătate.
Ulterior, va fi realizat examenul fizic pentru evaluarea glandei tiroide și depistarea modificărilor de volum sau prezența nodulilor tiroidieni. Pentru confirmarea diagnosticului sunt necesare investigații, precum dozarea:
-
TSH;
-
T3;
-
T4;
-
calcitoninei;
-
anticorpilor specifici.
În unele situații, medicul va recomanda și efectuarea unor investigații imagistice.
Tratamentul bolilor tiroidiene autoimune
Principalul tratament al bolilor tiroidiene constă în administrarea unor hormoni de sinteză asemănători hormonilor tiroidieni. Acești au capacitatea de a ameliora simptomele prezente. Însă, nu influențează nivelul anticorpilor din sânge și nici nu reduc viteza de distrugere a glandei tiroide.
După ce tratamentul a fost instituit, este necesar a se realiza vizite regulate la medicul endocrinolog. Rolul acestor consulturi este de a:
-
stabili doza corectă;
-
determina eficacitatea tratamentului;
-
monitoriza evoluția bolii.
Cancerul tiroidian și bolile tiroidiene autoimune
Diferențele dintre cele două patologii sunt semnificative. Dacă în cazul bolilor autoimune, sistemul imunitar are o activitate exagerată și stimulează formarea de anticorpi care atacă tiroida, în cazul cancerului tiroidian, mecanismele imune nu intervin în prevenirea cancerului.
Studiile au evidențiat că persoanele diagnosticate cu boli autoimune au un risc mai ridicat de a dezvolta cancer tiroidian, comparativ cu persoanele care nu au aceste patologii. Riscul este cu atât mai crescut, cu cât simptomele bolii autoimune sunt mai reduse, iar titrul anticorpilor este mai scăzut.
În cazul pacienților cu boli autoimune, riscul cel mai mare este de a dezvolta carcinom tiroidian papilar. Boala Hashimoto este patologia imună care crește cel mai mult riscul de apariția al proceselor neoplazice. Însă, în prezent, nu se cunosc mecanismele moleculare care stau la baza acestei conexiuni dintre cele două patologii.
Cunoscând faptul că incidența cancerului tiroidian este mai ridicată la pacienții cu boli autoimune tiroidiene, monitorizarea acestora necesită a fi realizată periodic, cu mare atenție. Cum cele mai multe dintre cancere au un prognostic favorabil și asigură o supraviețuire crescută, depistarea acestuia încă din stadiile incipiente este extrem de importantă.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
-
Imam, S. et al., Nature of coexisting thyroid autoimmune disease determines success or failure of tumor immunity in thyroid cancer, j. immunotherapy cancer, 7, 3 (2019), https://doi.org/10.1186/s40425-018-0483-y;
-
Saez J. M. G., Chronic autoimmune thyroiditis and thyroid cancer, Endocrinologia y Nutricion, 61, 6 (2014), DOI: 10.1016/j.endoen.2014.03.013;
-
www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hurthle-cell-cancer/symptoms-causes/syc-20373572, accesat la data 20.04.2023;
-
my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12210-thyroid-cancer#:~:text=Papillary%20thyroid%20cancer%20is%20highly,be%20more%20challenging%20to%20treat, accesat la data 20.04.2023;
-
www.webmd.com, https://www.webmd.com/women/whatis-autoimmune-thyroiditis, accesat la data 20.04.2023.